Mamele minore continuă să reprezinte un fenomen la nivelul județului Botoșani. O situaţie de-a dreptul inedită este înregistrată însă în aceste zile la Maternitatea Botoșani. În acelaşi salon sunt cazate două paciente, mamă şi fiică, ambele dând naştere unor bebeluşi.
Ambele sunt dintr-un oraş din judeţul Botoșani şi au ajuns la Maternitate în primele zile din iunie. Fiica este minoră, are doar 14 ani şi a născut pe 4 iunie un băieţel de 3500 de grame, pe cale naturală. Colegă de salon cu aceasta este nimeni alta decât mama ei, respectiv bunica bebeluşului, care a dat şi ea naştere unui copilaş. Femeia, de 38 de ani, este la al patrulea copil deja, născând tot un băieţel, cu o zi mai târziu decât fiica ei, tot pe cale naturală. Practic, în acelaşi salon femeia avea doi copii şi un nepot, în timp ce minora era colegă de salon cu frăţiorul ei abia născut.
„Cei doi bebeluşi sunt bine, la fel ca mamele lor, care stau cu ei în salon. Urmează să fie externaţi în curând”, a spus medicul primar de neonatologie Carmen Zaboloteanu, şefa secţiei Neonatologie din cadrul Maternităţii Botoșani.
Bunică la 31 de ani
Potrivit statisticilor, în prima jumătate a lui 2022 sunt deja 30 de mame minore, trendul fiind, de o uşoară creştere a mamelor de 14-15 ani, faţă de trecut.
Grav este, însă, că în multe sate din judeţ sarcinile sunt aproape o obişnuinţă la copile de 15-16 ani, fiind considerate ca atare chiar şi de autorităţi, care nu mai depun niciun efort pentru a-i convinge pe adolescenţi că viaţa sexuală începută prea devreme are o mulţime de efecte negative.
Situaţia de acum de la Maternitate nu este, însă, nici pe departe unică. Astfel, în Hilişeu Horia, spre exemplu, o femeie de 31 de ani era deja bunică, în urmă cu câţiva ani, când fata ei de 16 ani a născut. La rândul ei, mama de 52 de ani se putea deja numi străbunică.
Vestea mai bună, dacă poate exista aşa ceva, este că numărul mamelor minore pare să fie într-o uşoară scădere. Astfel, dacă în 2020 au fost 87 de astfel de cazuri, anul trecut au fost 74, în condiţiile în care numărul de naşteri a fost cu 50 mai multe per total în 2021.
Impact devastator pentru mamele minore
Medicii spun că o sarcină la o vârstă fragedă are impact devastator. Copila iese din cercul ei de prieteni şi se trezeşte peste noapte mamă.
Mamele minore, împreună cu bebeluşii, au două şanse: una este să ajungă într-un centru de plasament. În al doilea caz, dacă părinţii mamei minore depun o cerere şi declară că vor avea grijă atât de mama minoră, cât şi de nou-născut, şi se constată că nu sunt alte pericole, atunci mama şi copilul pot rămâne în familie. Multe dintre adolescente însă nu se reintegrează în familie şi au de înfruntat nenumărate obstacole sociale.
Doar 2% din adolescente sunt ajutate de serviciile publice de asistență socială
Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre mamele adolescente spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România în 2020.
„Distanța mare față de cabinetele medicale și lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum și lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii, împiedică multe adolescente însărcinate din zonele rurale defavorizate să meargă la medic și de multe ori acestea așteaptă până când situația se înrăutățește sau recurg la auto-medicație în timpul sarcinii. Aceste mame trebuie susținute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuții să nu fie puși în situații de risc”, spune Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Factorii de influență sunt grupați în trei categorii, cei care țin de familie, cei care țin de educație și cei care țin de autoritatea publică locală. Dacă ceea ce ţine de familie nu poate fi influenţat din exterior, iar educaţia este „facultativa” pentru multe din aceste tinere, partea de autoritate publică locală poate fi mai mult fermă și implicată în această ecuație. Dar pentru asta ar trebui revizuit cadrul legal, iar instituţiile statului chiar să colaboreze, concret, nu doar la nivel declarativ.
Orele de educaţie sanitară lipsesc din şcoli
De cele mai multe ori părinţii nu se chinuiesc să le explice copiilor ce presupune începerea vieţii sexuale şi cum se pot proteja, iar la şcoală profesorii abia pot ţine pasul cu programa şcolară. Uneori, până şi orele de dirigenţie, singurele în cadrul cărora se poate face educaţie sanitară, se transformă în ore de matematică sau română.
Singurii care au ajuns să mai facă astfel de lecţii sunt cei de la Direcţia de Sănătate Publică, însă sunt prea puţini pentru a ajunge în toate colţurile judeţului. În aceste condiţii sute, poate chiar mii, de copii sunt condamnaţi să trăiască în aceeaşi ignoranţă ca părinţii sau bunicii lor, mulţi deveniţi părinţi, la rândul lor, la 14 sau 15 ani.
„O mamă minoră nu este altceva decât o fetiţă, care nu ştie «cu ce se mănâncă viaţa» şi care îşi închipuie că, dacă are un copil, este considerată adult şi este privită altfel de societate. Dar sunt prea mici, iar o societate nu se poate baza pe nişte copii educaţi de alţi copii. Unora copilul le oferă o anumită stabilitate emoţională, chiar materială, deoarece au un venit de pe urma copilului. Dar multe mame nu conştientizează ce înseamnă să ai cu adevărat grijă de un copil”, a mai spus medicul Carmen Zaboloteanu.
