Cu cât sunt mai complicate și încurcate legile unui stat, cu atât numărul fărădelegilor este mai mare și mai greu de dovedit. O dovedește cazul unei femei din comuna Mihai Eminescu, care a obținut statutul de asistent personal abia după ce a apelat la instanța de judecată, în urma unui război dus ani de zile cu autoritățile locale. Magistrații au obligat Primăria să-i încheie contract de muncă, însă, pentru a fi sigură că nu este respinsă din nou, femeia a apelat și la ajutorul unui executor judecătoresc.
Primăria i-a comunicat contractul de muncă, dar cu salariul minim pe economie, deși, susține femeia, ea ar trebui să beneficieze și de sporul de vechime aferent. În plus, ar trebui să primească și banii pentru anii din urmă. Așadar, victoria actuală e doar începutul întrucât războiul cu autoritățile locale ar putea continua.
„Nu mai pot, am ajuns în pragul disperării”
Nadia Eugenia Lișman este de loc din satul Cervicești, iar de mai bine de un deceniu își îngrijește mama imobilizată la pat, care a fost încadrată în grad de handicap grav, nerevizuibil, cu asistent personal. Femeia spune că a fost angajată ca asistent personal, în perioada 2006 – 2007, iar ulterior timp de doi ani s-a aflat în concediu creştere copil.
În 2009, ea s-a adresat din nou Primăriei Mihai Eminescu pentru a fi reangajată, dar de fiecare dată a fost refuzată din cauză de lipsă de fonduri. De atunci, femeia a făcut tot felul de demersuri pentru a i se recunoaște acest statut și pentru a beneficia de contract de muncă, însă fără succes. În loc să fie angajată ca asistent personal, femeia a primit doar un ajutor social, până în 2017.
„Eu vreau să fiu angajată ca asistent personal pentru că am grijă de mama mea 24 de ore din 24. Nu mai pot, am ajuns în pragul disperării. Sunt drepturile mele şi ale mamei, nu le cer nimic în plus”, a spus Nadia Eugenia Lișman.
Acţiune deschisă în instanţă
Adusă la exasperare, femeia s-a adresat instanței de judecată, unde a deschis o acțiune în obligația de a face. A urmat un proces la Tribunalul Botoșani, iar un altul la Curtea de Apel Suceava, unde a arătat atât prevederile legale, cât și obligațiile autorităților locale, dar și situația mamei sale. Prin urmare, judecătorii i-au dat dreptate.
„Admite în parte acţiunea formulată de reclamantele Bagiu Silvia-Violeta (n.r. – mama femeii) şi Lişman Nadia-Eugenia în contradictoriu cu pârâta U.A.T. Comuna Mihai Eminescu. Obligă pârâta să încheie pentru reclamanta Lişman Nadia –Eugenia contract individual de muncă pentru funcţia de asistent personal, pentru persoana cu handicap grav Bagiu Silvia-Violeta, pentru perioada 20.10.2019-31.01.2020 şi începând cu data de 24.02.2021”, se arată în decizia instanței. Doar că, în momentul în care cei de la primărie i-au comunicat că va fi încheiat contractul, femeia a aflat că va beneficia doar salariul minim pe economie.
„Eu am vechime în câmpul muncii și ar trebui să beneficiez și de drepturile aferente. În plus, am solicitat și banii pentru perioada anterioară, însă a fost invocată o ordonanță de urgență prin care aceștia pot fi achitați în tranșe, pe durata a cinci ani de zile. Este strigător la cer. Am vorbit și cu executorul judecătoresc, dar și acesta pare să dea înapoi”, a spus Nadia Eugenia Lișman, care a refuzat să semneze contractul, solicitând recalcularea drepturilor aferente pentru perioada în care trebuia să fie angajată.
AJPIS nu poate interveni
În schimb, Ionuț Temneanu, executorul judecătoresc la care a apelat femeia, spune că în sentința emisă de instanța de judecată nu se face nici o trimitere la cuantumul veniturilor sau la vreo sumă de bani și prin urmare nu poate întreprinde niciun demers pe această cale. „Nu știu care este stadiul în dosar pentru că nu sunt la sediu, dar eu nu pot să fac altceva decât să pun în aplicarea sentința instanței, așa cum scrie în hotărâre, nimic mai mult”, a invocat Ionuț Temneanu.
La rândul său, Sebastian Tocariu, directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Botoșani, susține că nu poate interveni în aplicarea sentinței și nici în ceea ce privește cuantumul veniturilor stabilite prin contract.
„Dacă dumneaei este nemulțumită de cuantum sau de modul în care a fost întocmit acel contract de muncă, are posibilitatea să facă o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă”, a declarat Sebastian Tocariu.
„Eu nu pot să fac altceva decât să pun în aplicarea sentința instanței”
În schimb, Camelia Socianu, liderul Sindicatului „Impact”, care îi reprezintă pe sindicaliștii din asistența socială, spune că femeia are dreptate, dar situația este confuză din cauza prevederilor legislative neclare. Astfel, salariul de bază pentru asistenții personali a fost stabilit pentru un coeficient de 1,01, ceea ce înseamnă la limita salariului minim.
„Logic și normal ar fi ca să se acorde salariul minim garantat în plată, la care să fie adăugată, în funcție de vechime, gradația prevăzută la articolul 10 din legea 153 (n.r. – așa-zisul spor de vechime).
Însă Legea 153 și legile anuale prevăd că cei care se regăsesc în grilă și au un salariu mai mare decât minimum pe economie, își păstrează salariul din 2021 la care se adaugă o diferență de un sfert din diferența dintre venitul din decembrie 2021 și decembrie 2022. Doar că atunci când faci cele două calcule, salariul rezultat prin adăugarea unui sfert din diferență ar ieși mai mic decât salariul pe care îl considerăm noi legal, adică salariul minim pe economie plus vechimea”, a spus Camelia Socianu. Asta pentru că la momentul adoptării Legii 153 se estima că salariul minim în 2022 va fi de 2500 de lei, ori în prezent salariul minim brut este de 2.550 de lei.
„Este o anomalie, care se adaugă la o alta pentru că asistenții personali sunt angajați la primărie, ori fiecare primărie stabilește individual nivelul salarizării”, a adăugat Camelia Socianu. Asta în condițiile în care Guvernul acordă 90% din cheltuielile pe asistenţă socială, iar primăria asigură numai diferența.
„Noi am și pus în aplicare hotărârea instanței”
Contactat telefonic, Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu, spune că femeii i s-a transmis deja o adresă oficială pentru a venit să încheie contractul, doar că aceasta a depus o contestație, la care urmează să primească răspunsul oficial prin poștă. „Ea a solicitat niște diferențe de plată și ceva din urmă, dar eu nu pot decât să aplic sentința, iar sentința nu menționează așa ceva. Noi am și pus în aplicare hotărârea instanței, iar acum ea trebuie să vină și să semneze doar contractul”, a spus primarul Verginel Gireadă, care a adăugat la primărie mai sunt angajați încă circa 10 asistenți personali, în același condiții.
„Bugetul atât permite, întrucât noi trăim din venituri proprii. Prin buget s-au aprobat 10 contracte de asistenții personali, iar prin sentința judecătorească ea va fi cea de a 11-a. Dar în toamnă trebuie să facem o rectificare bugetară pentru că, în condițiile actuale, nu ne ajung banii. Trebuie să iau banii de la investiții și să transform comuna Mihai Eminescu într-o comună de asistați sociali, pentru că așa vor câte unii, pentru că așa este legea în țara asta”, a adăugat Verginel Gireadă, care a subliniat că și el a avut părinții bolnavi, dar nu a cerut bani de la stat pentru că a avut datoria morală de a-i îngriji, întrucât și ei la rândul lor au avut grijă de el cât a fost mic.
„Mai sunt vreo 40 de cereri (n.r. – de asistenți personali) care stau la ușă, dar cineva trebuie să asigure și banii. Au mai fost unii care au dat și primăria în judecată, au cerut și vouchere de vacanță, cer și spor de 15%. Nu iau angajații primăriei, dar ei cer. Și din ce bani? Tot din bani publici, din banii contribuabililor”, a mai spus Verginel Gireadă.
Fost şef de CJ, angajat consilier
Cert este că în timp ce asistenții personali își cer drepturile în instanță, la Primăria comunei Mihai Eminescu a fost angajat încă de anul trecut, pe post de consilier personal al viceprimarului, fostul președinte al Consiliului Județean, Florin Țurcanu.
Și nu cu salariul minim pe economie, ci pe o leafă lunară de aproape 4.000 de lei net, tot din bani publici. Și poate nu întâmplător întrucât Florin Țurcanu trebuie să achite către CJ aproape 200.000 de lei, pentru care este și executat silit, bani imputați de Curtea de Conturi și validați de instanțele de judecată, după organizarea Zilei Naţionale a României în 2013 şi a Revelionului pensionarilor din ianuarie 2014.
