Incidentul extrem de grav petrecut, luni, la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” din Flămânzi, unde un elev a fost preluat de o ambulanţă din sala de clasă după ce ar fi fost incendiat de colegi, scoate la iveală probleme grave din sistem. Copilul, în vârstă de 17 ani, face parte din rândul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES), iar situaţia în care a ajuns demonstrează încă odată impotenţa autorităţilor de a integra aceşti copii în sistemul de educaţie.
Adolescentul a ajuns la spital la Iaşi, cu arsuri de gradele II, III şi chiar IV, după ce ar fi fost pulverizat cu un lichid inflamabil de către doi colegi. Ulterior aceştia ar fi aprins o brichetă, iar vaporii au luat foc şi au cuprins cămaşa copilului. Lichidul inflamabil era folosit pentru ştergerea tablei din clasă. În momentul incidentului, profesoara care ar fi trebuit să fie la ore, şi care era şi directoarea liceului, nu era în clasă. Astfel, copiii, deşi în clasa respectivă sunt trei cazuri de elevi cu CES, erau nesupravegheaţi.
După incident, profesor inginer Mihaela Ştefănucă, care ocupa funcţia de director din toamna anului trecut, a decis să demisioneze de la conducerea liceului. „Directorul liceului şi-a înaintat deja demisia din funcţie, fiind şi dumneaei profund afectată de cele întâmplate”, a precizat Ada Macovei, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Botoşani.
Femeia susţine că a lipsit din clasă doar câteva minute, pentru a rezolva o problemă administrativă. „Nu poţi, ca profesor, să părăseşti sala de clasă atunci când ai un copil cu CES în clasă. Iar în acea clasă sunt trei, nu unul”, a declarat un inspector şcolar din cadrul IŞJ.
Tot în urma acestui incident reprezentanţii unităţii de învăţământ au retras şi toate recipientele folosite pentru curăţarea tablelor magnetice.
„Nu poţi să ai cursuri şi să pleci tot timpul de la ele”
Unii dintre reprezentanţii IŞJ spun că directorii de şcoli ar trebui să nu mai stea la catedră atâta timp cât ocupă funcţii de conducere.
„În primul rând, nu este normal să laşi un director de şcoală să mai aibă ore la clase. Mai ales la un liceu atât de mare şi de greu de manageriat cum este cel de la Flămânzi. Sunt peste 1500 de elevi, sunt mai multe proiecte în desfăşurare. Este normal, manager fiind, să fii solicitat în orice moment. Apare diverse probleme. Nu poţi să ai cursuri şi să pleci tot timpul de la ele. Dar aşa li se permite directorilor să mai câştige un ban în plus, din cauza salariilor mici de director”, a mai explicat inspectorul.
„Orice copil cu CES vine la şcoală, dar nimeni nu pune în balanţă suferinţa celorlalţi copii”
Înainte de a demisiona Mihaela Ştefănucă a spus că elevii cu CES sunt extrem de gestionat şi că la unitatea de învăţământ pe care a condus-o sunt 26 de astfel de copii. „Problema este că acest copil este cu CES, are retard mintal, are multe probleme. Nu poţi să-ţi dai seama dacă realitatea lui are vreo treabă cu realitatea mediului înconjurător. Mi se spune adesea că pentru egalitate de şanse, copiii cu CES trebuie să înveţe în mediul şcolar. Orice copil cu CES vine la şcoală, dar nimeni nu pune în balanţă suferinţa celorlalţi copii din clasă. Se ridică din bancă, umblă prin clasă, face ce vrea el. (…) Am 26 de copii cu CES în şcoală. Părerea mea este că dintre aceşti 26 de copii, cel puţin şase nu sunt pentru învăţământul în masă”, a spus profesoara.
Clasele în care sunt copii cu CES au, însă, un statut special, iar în cazul acestora ar putea fi redus numărul de elevi. „La o clasă în care este integrat un elev cu CES se pot reduce patru locuri, deci clasa să aibă cu patru elevi mai puţin. Aşa spune legislaţia. În acea clasă erau trei astfel de elevi, deci 12 locuri mai puţin, teoretic”, a explicat Cătălina Lupaşcu, şeful Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE).
Probleme din cauza lipsei de consilieri şcolari
Una dintre principalele probleme care apar în integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă este lipsa consilierilor şcolari, care ar trebui să intermedieze acest proces. De regulă, aceşti copii, atunci când primesc un certificat de orientare pentru integrarea în învăţământul de masă, sunt luaţi în evidenţa consilierilor şcolari, şi ei intră într-un program de consiliere de adaptare şcolară. Pe de altă parte, ceilalţi copii intră şi ei într-un program de intervenţie pe consiliere la clasă, ca să se poată facilita acceptarea.
În învăţământul botoşănean există, însă, doar 68 de posturi ocupate de consilieri educaţionali, iar 18 dintre aceştia sunt logopezi. Numărul elevilor este de peste 62.000. „Nu sunt suficienţi consilieri şcolari. La Liceul din Flămânzi este unul singur. În anii anteriori normarea unui consilier era la 900 de elevi, iar acolo sunt 1500 de elevi cu totul. Gândiţi-vă că la Flămânzi sunt 23 de copii cu CES, cu care ar trebui să facă consiliere individuală, consiliere la clasă, consilierea părinţilor şi consilierea cadrelor didactice. E peste puterile unui om. Între timp legislaţia s-a mai îmbunătăţit, anul acesta, prin mişcarea personalului didactic, s-a făcut o raportare de un consilier la 600 de elevi şi mai avem o legislaţie în vigoare cu un consilier la 500 de elevi. Cam asta este legislaţia, dar realitatea este cu totul alta. Ne dorim ca numărul consilierilor să se raporteze la un consilier la 500 de elevi, ca astfel să ştii problema fiecărui copil în parte. Acum sunt foarte puţini şi avem şi şcoli în judeţ fără niciun astfel de consilier”, a explicat Cătălina Lupaşcu.
„Profesorii ar trebui să urmeze anumite cursuri speciale”
Aceasta a adăugat că, în şcolile unde există copii cu CES unitatea de învăţământ trebuie să-şi reaşeze toate procedurile în ceea ce priveşte partea de securitate a copiilor. „Ei sunt imprevizibili, nu au capacitatea de a discerne ce e glumă, ce e serios sau ce se poate întâmpla. Din acest motiv şcoala trebuie să se reorganizeze pe acest domeniu al securităţii elevilor. E destul de greu să supraveghezi copiii în pauze sau în timpul lor liber. Profesorii ar trebui să urmeze anumite cursuri speciale. Eu sunt convinsă că foarte multe cadre didactice au parcurs cursuri de incluziune şcolară, dar atunci când ai o situaţie de o asemenea manieră, când ai foarte mulţi copii cu CES, respectivii profesori ar trebui să parcurgă ,din nou, o etapă de pregătire. Sau, prin proceduri interne să se ia cele mai bune măsuri de aşa manieră încât aceşti copii să fie integraţi, şi în acelaşi timp să poată fi monitorizaţi din punct de vedere al securităţii lor şi a celorlalţi”, a mai spus şefa CJRAE Botoşani.
Starea adolescentului este stabilă
Din fericire, după 24 de ore de la internarea copilului la Iaşi, starea acestuia este stabilă, cu o evoluţie uşor favorabilă.
În prezent băiatul este internat în Unitatea Funcţională Arşi, Iaşi. Potrivit cadrelor medicale, acesta are o arsură prin flacără, pe 20% din suprafaţa corporală, respectiv la nivelul feţei, regiunii cervicale anterioare, torace şi la nivelul membrelor, parcelar. „Declarativ, a fost agresat fizic. A fost internat într-o primă etapă pe secţia ATI, a fost stabilizat, şi s-a iniţiat terapia specifică. Având în vedere starea evolutivă favorabilă, a fost transferat la Unitatea de Arşi pentru a se continua terapia specifică. Arsurile pot avea întotdeauna şi o evoluţie imprevizibilă. Sperăm ca acest caz să fie favorabil. Nu sunt arsuri de căi aeriene superioare, însă vom trage o concluzie după câteva zile de terapie. Are intervenţii chirurgicale programate care îndepărtează zonele de necroză şi probabil va fi nevoie şi de grefe pe zonele respective”, a precizat medicul primar de medicină de urgenţă, Tamara Solange Roşu, medic şef UPU, Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria”, Iaşi.
