Ieri a trecut o lună de când Rusia a invadat Ucraina, atacul militar soldându-se cu mii de morți, atât în rândul militarilor, cât și a civililor, inclusiv în rândul copiilor. Circa 10 milioane de ucraineni și-au părăsit locuinţele, unii trecând graniţele, iar alţii mutându-se în regiuni afectate mai puţin de război.
Potrivit datelor oficiale, până ieri dimineață la ora 08.00, în județul Botoșani au intrat 62.500 de refugiați ucraineni care au fugit din calea războiului. Pare o simplă cifră, dar în spatele ei sunt tot atâtea drame trăite de femei, bărbați sau copii, care au lăsat totul în urmă și au fugit doar cu bagajele strânse în grabă pentru a scăpa cu viață. Și, pentru ca imaginea să fie înțeleasă mai bine, trebuie spus că cei care au fugit de sub ploaia de bombe căutându-și salvarea la Botoșani au reprezentat aproape jumătate din maximul istoric al populației de 126.145 de locuitori înregistrat în municipiul Botoșani, în 1992. Iar ca echivalent, ar fi întreaga populație din orașele Dorohoi, Darabani, Săveni, Bucecea, Ștefănești și Flămânzi la un loc.
Reacţie întârziată din partea autorităţilor
Primii refugiați au ajuns în județ imediat după declanșarea războiului, doar că, în ciuda avertismentelor transmise pe toate canalele, inclusiv cele internaționale, care avertizau asupra unei invazii în Ucraina, autoritățile naționale, dar și cele din județ, au reacționat greu. De altfel, de la București s-a transmis că situația va fi gestionată centralizat, în funcție de evoluție. Doar că planul autorităților nu a bătut deloc cu situația din teren. Asta pentru că primii refugiați au început să apară imediat după declanșarea invaziei. Astfel, mii de ucraineni au dorit să se salveze încercând să plece din țară, punând presiune pe punctele de trecere a frontierei, inclusiv cele de la granița cu România.
Asaltul cel mai mare a fost la Siret, unde exista punct de trecere a frontierei direct între Ucraina și România, iar mai apoi pe cele două puncte de trecere din județ, de la Rădăuți Prut și Stânca, refugiații străbătând în aceste ultime două cazuri și o porțiune din Republica Moldova.
Frontieră luat cu asalt
Prin urmare, primii care au luat contact cu refugiații au fost polițiștii de frontieră, care s-au trezit luați cu asalt deodată. În ajutorul lor au intervenit imediat voluntarii, cei de la asociații și ONG-uri, care au venit imediat cu haine, pături, alimente și medicamente. Primele două zile ale crizei din Ucraina au fost gestionate extrem de prost de autoritățile române pentru că, deși se vorbea de aproape o săptămână de pregătiri pe această linie, primii ucraineni care au ajuns în România au fost întâmpinați de oameni care nu le știau limba, nu existau translatori și nu existau niciun fel de informații afișate la vedere, scrise în limba ucraineană sau rusă. Niciun număr de telefon de contact, nicio listă cu posibilele locații unde ar putea ajunge.
În scurt timp însă vămile s-au transformat într-un furnicar de oameni care doreau să ajute, care făceau liste cu cei dispuşi să le ofere un pat cald şi un adăpost peste noapte, oameni care au venit din toată ţara şi şi-au pus la dispoziţie maşinile personale pentru a-i transporta pe refugiaţi acolo unde au nevoie.
Autoritățile au început să se mobilizeze abia după ce voluntarii, copleșiți de probleme, le-au reproșat că nu au făcut nimic. De altfel, abia în 26 februarie s-au creat toate structurile care urmau să gestioneze valul de refugiați. Așa se explică de ce inclusiv în documentele oficiale cifrele înregistrate fac trimitere la perioada 24 – 27 februarie a.c., când se menționează că au intrat în județ prin cele două puncte de trecere a frontierei din județ 2.660 de refugiați. Vârful a fost însă în intervalul 3-4 martie, când în numai 24 de ore au venit în județ 2.790 de ucraineni, cifrele raportate la 24 de ore începând să scadă sub o mie de persoane abia din 10 martie.
Majoritatea refugiaţilor au fost în tranzit
Deși fluxul prin cele două puncte de trecere a frontierei din județ a fost ridicat timp de aproape două săptămâni, din miile de refugiați care au ajuns în județ foarte puțini au ales să rămână cazați în centrele asigurate de autorități. De altfel, și în acest caz autoritățile au fost prinse pe picior greșit pentru că, în loc să-i cazeze în centrele care trebuiau pregătite din timp, totul a fost făcut în pripă. Așa se explică de ce primii refugiați au ajuns să fie cazați fie prin intermediul ONG-urilor, fie la botoșănenii care s-au oferit să-i găzduiască benevol, în timp ce alți refugiați au ajuns la hoteluri sau pensiuni.
Este drept, mulți dintre cei care au plecat din Ucraina de frica războiului au susținut că erau doar în tranzit spre alte țări din vestul Europei, unde ar fi avut rude plecate la muncă. De altfel, cei mai mulți dintre ei au petrecut pe raza județului o noapte sau maxim două zile. Așa se explică de ce media celor cazați în centrele pregătite de autorități are au ales să se cazeze în județ nu a depășit niciodată cifra de 500.
Aproape 10.000 de ucraineni au petrecut cel puţin o noapte în judeţ
O analiză făcută, însă, de Inspectoratul pentru Situații de Urgență arăta că, în intervalul 24 februarie – 22 martie, adică în 27 de zile de la declanșarea crizei militare din Ucraina, 9.783 de refugiați, dintre care 6.083 copii și 3.700 adulți, s-au odihnit, cel puțin o noapte în spațiile de cazare puse la dispoziție de autorități, ONG-uri și persoane fizice.
„Pentru 7.032 dintre ei ajutorul a venit doar din partea autorităților”, se menționează în document. De partea cealaltă, însă, voluntarii care au acționat zi și noapte în punctele de trecere a frontierei din județ au spus că ce le-a salvat pe autoritățile din Botoșani a fost faptul că aici refugiații au trebuit să treacă mai întâi prin Republica Moldova.
„La Siret a fost graniță directă și acolo efectul a fost vizibil și major. În schimb, la Rădăuți Prut și Stânca a fost acel <<tampon>> cu Republica Moldova, care a permis și un schimb de informații cu privire la fluxul de refugiați”, a spus un voluntar.
Cert este că din 27 și 28 februarie, 11 instituții din județ și-au trimis reprezentanți în cele două puncte de trecere a frontierei. Au fost amenajate corturi, o tabără de refugiați pe stadionul din Dorohoi, a crescut numărul de locuri de cazare oferite de autorități, iar fluxurile de materiale necesare voluntarilor și refugiaților au fost mult mai bine organizate, inclusiv prin intermediul platformelor online. Totodată, au fost realizate și o serie de aplicații online care să vină în ajutorul ucrainenilor.
Mobilizare exemplară din partea voluntarilor
Cei care au ajuns, însă, în punctele de trecere a frontierei pentru a ajuta refugiații au văzut dramele trăite de ucraineni – familii despărțite, mame disperate purtându-și copiii în brațe, cu lacrimi în ochi, oameni epuizați din cauza efortului pentru că mulți au petrecut zile în șir pe drum sau dormind în mașini. Mulţi copii s-au văzut rupți de familiile lor pentru că au ajuns însoţiţi de rude, vecini sau cunoscuţi. Toți au fost, însă, întâmpinați de voluntarii care i-au așteptat cu ceaiuri, mâncare și pături, dar și cu materiale de igienă. Au existat persoane care, fără să li se promită ceva, fără să fi pretins ceva sau fără să aștepte vreo recompensă, au stat zile și nopți în șir la frontieră doar din dorința de a-i ajuta pe cei care fugeau din calea războiului. Și, chiar dacă au fost istoviți de efort sau de nesomn, ei au continuat acțiunile umanitare fiind zi de zi alături de cei care aveau nevoie de sprijin.
Zeci de persoane au primit ajutor medical
48 de cetățeni ucraineni care sufereau de diferite afecțiuni medicale au fost ajutați de medicii botoșăneni. 16 dintre aceștia au fost transportați la spital de către echipajele Serviciului Județean de Ambulanță. Ceilalți s-au prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani. Șase dintre ei au avut nevoie de spitalizare.
Acum, însă, la o lună de la declanșarea războiului, prefectul Sorin Cornilă a declarat că sunt suficiente locuri de cazare la nivelul județului pentru cei care au fugit de bombe. „Suntem pregătiți să gestionăm o astfel de situație. Pe dinamica situației ne-am actualizat în fiecare zi și am pregătit aproximativ 6.500 de locuri, din care aproximativ 2.000 sunt operaționalizate, putem caza. Încă 2.000 de locuri le putem operaționaliza dacă situația ne va cere și mai sunt 2.000 -2.500 de locuri care sunt în hoteluri, pensiuni și cele pe care le-a oferit societatea civilă ONG-urile, Bisericile. Zic eu că am gestionat destul de bine această situație”, a spus ieri prefectul Sorin Cornilă.
