Reporterii “Monitorul” vă prezintă în exclusivitate imagini dintr-un oraş ucrainean care se pregăteşte de război. Hliboca este ultima haltă a refugiaţilor înainte de a ajunge în România. Oraşul, situat în regiunea Cernăuţi, se află la aproximativ 20 de kilometri de Vama Siret şi găzduieşte, în mod normal, circa 10.000 de oameni.
În localitate există şi un spital, iar autorităţile locale încearcă acum cu disperare să se pregătească pentru a putea oferi asistenţă sanitară celor care vor avea nevoie. Directorul spitalului (foto) a cerut ajutor autorităţilor din România, şi, cu ajutorul lui Giuraniuc Niculai, administratorul public al Primăriei Cândeşti, care a făcut parte din delegaţia română şi a facilitat şi deplasarea în Ucraina, au fost mediate o serie de discuţii. Oamenii spun că nu au mai nimic, deoarece nu erau pregătiţi pentru o astfel de situaţie.
Sâmbătă, medicul Monica Adăscăliţei, directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Botoşani, a mers la Hliboca pentru a evalua spitalul şi pentru a vedea cum poate fi acordată asistenţă.
Unitatea sanitară este formată din două corpuri de clădire.
Aripa veche a fost transformată în spaţiu de cazare pentru miile de oameni care fug din calea bombelor şi încearcă să se ascundă, iar corpul principal este pentru bolnavi.
Spital eliberat la ordin
După ce s-a dat alarma în Ucraina, autorităţile au primit ordin pentru a elibera cât mai mult unitatea sanitară, astfel că pacienţii care nu aveau o afecţiune care să impună internare urgentă au fost trimişi acasă, iar cadrele medicale se pregătesc pentru eventualitatea în care vor trebui să îngrijească răniţi.
„Capacitatea spitalului este de 420 de paturi, dar în prezent avem internați doar 76 de pacienți, care chiar au nevoie de îngrijiri. Cum a început războiul ni s-a dat ordin ca toţi pacienții care nu au nevoie de ajutor medical de urgenţă să plece acasă. Să ne pregătim pentru primirea răniţilor sau a refugiaţilor. La secția de copii sunt deja o mulţime de copii. Avem 30 de locuri. Mulţi sunt din Kiev, multe mame cu copii, este şi un copil care nu poate ajunge la părinţii lui, la Nord de Kiev”, a spus directorul spitalului din Hliboca.
Lipsă acută de medicamente
Din nefericire, condiţiile din unitatea sanitară sunt precare, iar pe alocuri chiar greu de privit. Cadrele medicale primiseră ceva aparatură din China chiar înainte de începerea războiului, însă nu a mai avut cine să o instaleze. Spitalul primise chiar şi un aparat de radiologie nou, iar cel vechi urma să fie scos din uz, însă nu a mai fost timp.
„Am primit un aparat de radiologie din China, dar când să îl instaleze, a pornit războiul. Acum la compartimentul de radiologie avem un aparat mobil de radiologie şi un aparat vechi, care trebuie demontat”, a mai spus directorul spitalului.
De asemenea, este o lipsă acută de medicamente. Directorul spitalului multidisciplinar, Ion Shkrobanets, a spus că a trimis liste spre centru şi a primit promisiuni că vor fi furnizate cele necesare, însă în contextul actual nu ştie nimeni când şi dacă acest lucru se va întâmpla.
Din punct de vedere medical, spitalul are nevoie de antibiotice, analgezice, hemostatice, pansamente, truse pentru urgenţă, instrumente chirurgicale, dar şi de echipamente medicale şi mobilier.
„În primul rând am avea nevoie de ceva produse. Spitalul nu era pregătit să primească refugiaţi şi nici nu este. În al doilea rând trebuie lucruri de igienă, mai ales pentru copii şi femei. În al treilea rând mâncare pentru bebeluşi. Perne, saltele, paturi pliante, aşternuturi. Am trimis şi o listă de medicamente de strictă necesitate, pentru truse de urgenţă. De când a început războiul nu am primit medicamente. Ni se cere necesarul, facem liste, ne spun că trimit, dar nu se ştie când ajung, din cauza războiului”, a spus medicul Ion Shkrobanets, directorul Spitalului Multidisciplinar Hliboca.
Probleme şi în privinţa hranei
Problema cea mai mare a ucrainenilor de la nord de graniţă este că sunt rupţi, din punct de vedere logistic, de centru, iar proviziile vin foarte greu sau deloc. Aceştia se aşteaptă la un val mare de refugiaţi, pe măsură ce atacurile ruse se intensifică, însă nu sunt pregătiţi.
În ce priveşte necesarul pentru asigurarea hranei pentru pacienţi este nevoie de peşte congelat sau conservat, carne congelată sau conservată, făină, ulei, zahăr, orez, orz, hrişcă şi grâu, mei, fulgi de ovăz, paste, sos de roşii, unt, sare, ceai negru şi lapte condensat.
„Avem nevoie de aproape orice”
„Avem nevoie de aproape orice. Produse alimentare, dar nu care sunt perisabile, saltele, chiar şi haine, perne, pături, lucruri de igienă individuală pentru cei care vor veni aici.
Majoritatea care au venit până acum au venit doar cu ce aveau pe ei şi cu unele acte”, a spus primarul localităţii Hliboca.
Având în vedere că sute de mii de oameni, din toate colţurile ţării, fug din calea tancurilor ruseşti, aripa veche a spitalului a fost transformată în spaţiu pentru primirea refugiaţilor. „Au fost bombardate şi spitale, sunt medici ucişi, a fost şi un centru perinatal bombardat. Şi o ambulanţă de la noi a fost nimerită de un glonţ, în timp ce mergea la un caz. A spart un geam la portieră, când erau în faţă medicul şi asistentul. Din fericire nimeni nu a păţit nimic”, a spus Ion Shkrobanets.
Spitalul nu este pregătit pentru refugiaţi
Deşi autorităţile fac eforturi pentru a face faţă situaţiei, clădirea spitalului unde stau refugiaţii nu este, însă, în cele mai bune condiţii. Scara din interior, din lemn, făcută la 1800, când a fost construită clădirea, scârţâie sinistru sub paşii oamenilor care s-au trezit într-o clipă că trebuie să lase tot în urmă pentru a-şi salva viaţa.
Unitatea sanitară nu era pregătită sub nicio formă pentru a primi refugiaţi, iar în acest context este nevoie de saltele, perne, pături, huse de pilotă, cearşafuri, prosoape pentru bucătărie, prosoape pentru baie, scutece, feţe de pernă, huse de saltea, detergenţi pentru rufe, săpun lichid, sifon, sifon calcinat, detergent pentru vase şi hipoclorit.
Un punct principal de colectare a donaţiilor a fost deschis chiar la primăria din localitate, unde aproape toţi localnicii au adus deja ce au crezut de cuviinţă. Cu toate acestea, valul mare de refugiaţi care este aşteptat va depăşi posibilităţile.
Centre pregătite la Botoşani pentru a primi bolnavi
În cadrul vizitei, şefa DSP Botoşani s-a întâlnit cu mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Aceştia au purtat o serie de discuţii şi cu privire la bolnavii care au nevoie de condiţii speciale, precum cei dializaţi, cu TBC sau oncologici. Cel mai apropiat centru de dializă este cel din Cernăuţi, însă distanţa este totuşi destul de mare, iar oraşul este sub ameninţarea bombardamentelor. Medicul Monica Adăscăliţei a transmis ca Botoşaniul poate primi aceşti pacienţi.
„La nivel de judeţ şi de ţară suntem pregătiţi pentru a primi pacienți dializaţi, cu diabet şi cu TBC. Sunt deja două centre în judeţ care sunt pregătite să primească bolnavi pentru dializă din Ucraina. Ucrainenii care au ajuns la noi în judeţ se comportă ok, nu au fost probleme. Dar mulţi sunt traumatizaţi psihic. Sunt foarte multe femei, majoritatea nu sunt obişnuite să plece undeva fără soţii lor şi sunt cu traume. Noi, de la DSP, am deplasat o echipă la faţa locului pentru a vedea mai clar care este situaţia şi cum putem ajuta concret. Valul de refugiaţi va lovi mai întâi acolo, înainte de a ajunge în România, şi încercăm să îi ajutăm cât mai mult şi pe ei”, a spus medicul Monica Adăscăliţei, directorul DSP Botoșani.
De asemenea, şefa DSP a spus că va face tot ce îi stă în putinţă pentru a trimite un convoi umanitar la Hliboca pentru a sprijini autorităţile de acolo.
