După două zile de haos prin punctele de trecere a frontierei de pe teritoriul județului Botoșani, autoritățile locale au început abia acum să se organizeze pentru a-i ajuta pe refugiații din Ucraina. Abia astăzi, prefectul județului, Sorin Cornilă, și ministrul Muncii, Marius Budăi, au ajuns prin punctele de trecere a frontierei de la Rădăuți Prut – Lipcani și Stânca – Costești pentru a vedea care este situația reală.
Din cauza afluxului de persoane care vin dinspre Ucraina, tranzitând prin Republica Moldova, au existat momente pe parcursul zilei în care refugiații au stat ore în șir la rând să intre în România.
Aglomeraţie în Vama Stânca
„Situația nu diferă prea mult față de ziua de ieri. Nu sunt probleme deosebite, însă, din câte am înțeles, la Siret există o coadă de mașini care măsoară aproape 20 de kilometri, iar din acest motiv oamenii au început să se reorienteze spre cele două puncte de la noi din județ. Există posibilitatea ca în orele următoare traficul să cunoască o creștere”, spune prefectul Sorin Cornilă, deși încă de dimineață pe harta Poliției de Frontieră Punctul de Trecere a Frontierei de la Stânca era cel mai aglomerat de pe granița cu Republica Moldova.
Ajutor oferit de DSP şi ISU
Cu toate acestea, abia astăzi, cu sprijinul Direcției de Sănătate Publică și a Inspectoratului pentru Situații de Urgență, s-a luat decizia montării a două corturi suport în cele două puncte de trecere a frontierei de la Stânca și Rădăuți Prut, astfel încât refugiații să poată primi asistență atât din partea autorităților, cât și din partea organizațiilor și asociațiilor civile care doresc să acorde sprijin.
Deja au fost duse acolo două mașini de la DSP Botoșani cu apă, ceai, cafea și sandvișuri. „Avem câte un observator în toate aceste puncte și în măsura în care va fi nevoie le vor acorda sprijin celor care vor trece”, a adăugat prefectul Sorin Cornilă, care a recunoscut că abia în cursul acestei după-amiezi s-a luat decizia înființării unui grup de lucru pentru sprijinirea persoanelor care vin din Ucraina.
Informaţii suport oferite cu încetinitorul
„Va fi un centru coordonat de Instituția Prefectului, cu număr de telefon gen telverde la care să se poată suna. Vom încerca să alocăm și o adresă de email și vom stabili o organizare. Va mai dura vreo două – trei ore pentru că dorim să avem și un dispecer”, a mai arătat prefectul Cornilă. Prin urmare, cel puțin până la prânzul zilei de astăzi, toți cei care au trecut prin cele două puncte de trecere nu au putut decât să vorbească cu polițiștii de frontieră pentru că au lipsit cu desăvârșire toate informațiile suport.
Revoltător este faptul că au existat persoane și chiar asociații civile care au dorit să acorde sprijin refugiaților și efectiv nu au știut cui se pot adresa și cum pot ajunge la persoanele care aveau nevoie de sprijin.
Budăi ar trebui să coordoneze activitatea privind asistența refugiaților pe județele Botoșani și Suceava
Cât privește participarea ministrului Marius Budăi la aceste deplasări în punctele de trecere a frontierei, Sorin Cornilă a precizat că ministrul Muncii face parte dintr-un Task-Force constituit la nivelul Guvernului, el fiind cel care ar trebui să coordoneze activitatea privind asistența refugiaților pe județele Botoșani și Suceava.
De altfel, ministrul Marius Budăi a postat deja pe pagina sa de Facebook o serie de informații cu privire la vizitele în cele două puncte, arătând că a dorit să-i informeze „pe cetățenii ucraineni, care doresc să muncească în țara noastră, despre posibilitățile de angajare pe teritoriul României”.
„Totodată, ne-am mobilizat și la nivelul județului Botoșani și putem pune la dispoziția cetățenilor ucraineni aproximativ 3.000 de locuri de cazare. În caz de nevoie și Societatea Comercială de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă, din subordinea Casei Naționale de Pensii Publice, poate pune la dispoziție capacități de cazare pentru refugiați. Suntem mobilizați să oferim ajutor”, menționa ministrul Budăi.
Ministrul nu ştie unde sunt locurile de cazare, ci doar că există
Reporterii „Monitorul” l-au contactat pe Marius Budăi, tocmai în ideea de a prezenta cele 3.000 de locuri de cazare, unde sunt și cum ar fi ele distribuite, însă răspunsul a fost unul sec. „Aceasta este informația pe care o am de la domnul prefect. Dumnealui vă poate oferi amănunte asupra desfășurătorului”, a menționat ministrul Marius Budăi. Altfel spus, totul era doar la nivel de informații.
Cât privește Societatea Comercială de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă, aceasta dispune de 13 hoteluri cu structuri complete de cazare, însă nicidecum pe raza județului Botoșani, ci în 13 stațiuni balneoclimaterice, adică în Amara (Ialomița), Bal (județul Mehedinți) Buziaș (județul Timiș) Bizusa (județul Sălaj), Sărata Monteoru (județul Buzău), Olănești (județul Vâlcea), Moneasa (județul Arad), Nicolina (județul Iași) și Băile 1 Mai (județul Bihor).
Mii de ucraineni încearcă să se descurce singuri
Între timp, sute, dacă nu chiar mii de cetățeni ucraineni, au încercat să se descurce pe cont propriu, cum au știut și cum au putut. Ucrainenii au ajuns în județ cu autoturisme sau cu microbuze, iar majoritatea erau femei și copii. Asta pentru că, după instituirea legii marțiale, bărbații care pot lupta nu mai au voie să părăsească Ucraina.
Ieri, de exemplu, aceștia s-au cazat la Hotel Maria sau la Hotel Premier, unde majoritatea camerelor erau ocupate. „În prezent avem aproximativ 30-40 de persoane din Ucraina cazate în hotelul nostru. Așteptăm chiar în curând încă un grup de aproximativ 15-20 de persoane, iar pentru la noapte au fost rezervate încă 10 camere”, au declarat ieri reprezentanții unui hotel din municipiu. Reprezentanţii unei alte unităţi de cazare spun că sunt la capacitate maximă deja, însă sunt persoane care aşteaptă efectiv eliberarea unei camere pentru a se putea caza.
Cei care au intrat prin Stânca sau Rădăuți Prut nici nu au solicitat statut de refugiaţi, ci apar în evidenţele autorităţilor române ca fiind turişti. Mulţi dintre ei provin din zona capitalei Kiev, dar situația se schimba de la o oră la alta pentru că cei mai mulți refugiați au preferat să prăsească județul după numai o noapte de cazare. Asta pentru că, cei mai mulți dintre ei nici nu intenționau să rămână în România, ci doreau să plece mai departe spre vestul Europei, unde aveau cunoștințe sau membri ai familiei aflați acolo. De altfel, România părea să fie doar locul de întâlnire pentru că ucrainenii aflați în străinătate au venit la rândul lor în România pentru a-și prelua rudele și cunoscuții pentru a se îndrepta mai apoi împreună cu cei preluați spre Germania, Polonia sau alte state.
