Un proiect implementat de Inspectoratul Școlar Judeţean (IŞJ) Botoşani din fonduri europene a declanșat un scandal la nivel național, miza fiind o sumă destul de mare, adică 2,5 milioane de lei, care s-ar fi cheltuit cu încălcarea procedurilor privind transparentizarea cheltuielilor publice.
Scandalul a izbucnit în urmă cu aproape doi ani, mai exact în februarie 2020, cu puțin înainte de declanșarea pandemiei de Covid-19, iar multă vreme informațiile au fost ținute departe de opinia publică. Atunci, în urma unor verificări făcute de Ministerul Educației și Cercetării – Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman (OI POCU-MEC), s-a ajuns la concluzia că IŞJ Botoșani a implementat proiectul POSDRU cu titlul „Formarea continuă a profesorilor de limbă română în societatea cunoașterii” cu încălcarea procedurilor legale de selecție a partenerilor din sistemul privat.
Prin urmare, pe 14 februarie 2020 a fost întocmit procesul-verbal de constatare, care a fost adus și la cunoștința IȘJ Botoșani, stabilindu-se că IȘJ ar trebui să returneze suma 2.433.178,61 lei, aferent bugetului Uniunii Europene.
Proiect bun, dar pornit greşit
În fapt, prin proiectul respectiv, IȘJ Botoșani, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Cluj, SIVECO România şi TEHNE – Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie, a urmărit formarea şi dezvoltarea competenţelor profesorilor de limba şi literatura română de a implementa un curriculum şi dezvoltarea profesională continuă a acestora pe componenta instruirii diferenţiate a elevilor.
În cadrul proiectului au fost formate 5.000 de cadre didactice din județele judeţele Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Iaşi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vaslui și Botoşani. Cursurile s-au desfășurat în 18 centre din județul Botoșani, stagiile de formare având loc în perioada februarie – iulie 2013, în mai multe serii.
Cu ocazia verificărilor, însă, reprezentanții ministerului nu au contestat activitățile în sine, ci procedurile derulate în faza de pregătire pentru implementarea proiectului.
Partener privat ales netransparent
Povestea începe, însă, în iunie 2009, când Ministerul Educației a transmis că se pot depune proiectele strategice cu finanțare în cadrul POSDRU. Atunci, la conducerea IȘJ era Ada Macovei, iar echipa de scriere de proiecte a decis să caute parteneri, mai ales că în documentele ministerului s-au făcut precizări privind colaborarea dintre regiuni și dintre județe. Așa s-a născut colaborarea inter-regională, optându-se pentru Casa Corpului Didactic Cluj, care avea experiență în formare (n.r. – deși exista și Casa Corpului Didactic Botoșani), Institutul de Științe ale Educației, respectiv TEHNE – Centrul pentru Dezvoltare și Inovare în Educație, care aveau experiență în cercetare și dezvoltare în domeniul educației, în monitorizare și evaluare, optându-se pentru SIVECO România S.A., care avea experiență în derularea de proiecte și în dezvoltarea de platforme informatice/ „platforme de e-learning pentru asigurarea instruirii la distanță în acest domeniu” (așa cum se precizează în adresele Ministerului Educației și Cercetării), în dezvoltarea de produse software.
Doar că în acest caz nu s-ar fi respectat procedura de achiziție publică, stabilită prin Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 64 din 3 iunie 2009, care impunea alegerea partenerilor din sectorul privat numai prin aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii. Astfel, SIVECO ar fi fost aleasă direct, nu printr-o procedură de achiziție publică.
Prin urmare, în momentul verificărilor documentelor la final de proiect, reprezentanții ministerului au considerat că procedura a fost nelegală și prin urmare toate cheltuielile angajate prin intermediul SIVECO sunt neeligibile, suma de 2.433.178,61 lei decontată fiind imputată titularului proiectului, respectiv IȘJ Botoșani.
Raport contestat în instanţă
În momentul în care au primit procesul-verbal de constatare, reprezentanții IȘJ Botoșani au contestat documentul la Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman, însă fără sorți de izbândă, pe 29 mai 2020 fiind menținut procesul-verbal de constatare. Așa se face că în iunie 2020 IȘJ s-a adresat Curții de Apel Suceava, solicitând admiterea contestației și desființarea actului de control, care era considerat netemeinic și nelegal.
Motivele invocate de reprezentanții IȘJ s-au bazat în primul rând pe faptul că acea competiție de proiecte a fost lansată în 9 mai 2009, înainte de adoptarea OUG 64/2009, că în Ghidul Solicitantului nu se făcea vreo mențiune cu privire la selecția partenerilor prin aplicarea unor proceduri de achiziție publică, că la data depunerii cererii de finanțare – 15 septembrie 2009 – au fost respectate toate prevederile legale, întrucât nu existau normele de aplicare ale OUG 64/2009, iar evaluarea Cererii de finanțare s-a realizat de un Comitet de evaluare compus din experți din cadrul AMPOSDRU/OI și evaluatori independenți și nu au fost identificate motive de neeligibilitate.
Prin urmare, cererea de finanțare a fost semnată pe 14 octombrie 2009, iar aplicarea retroactivă a OUG 64/2009 vine în contradicție inclusiv cu prevederile Constituției, care stipulează că „Legea dispune numai pentru viitor”.
Lovitură de graţie de la Înalta Curte
Cu toate acestea, Curtea de Apel Suceava a respins acțiunea, întrucât IȘJ nu a putut face dovada desfășurării unei proceduri scrise privind selecția partenerului SIVECO, în condițiile în care OUG 64/2009 prevedea clar că „instituțiile finanțate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entități din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat” și că, deși nu existau norme de aplicare, Direcția Generală Juridică și Relația cu Parlamentul din cadrul Ministerului Educației a transmis încă de atunci că normele sunt obligatorii și pentru perioada 17 iunie 2009 – 15 septembrie 2009, iar Curtea de Conturi Europeană a reținut că „lipsa unor norme metodologice la nivel național nu poate justifica neaplicarea dispozițiilor legislației naționale conform căreia partenerii trebuie selectați prin aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii.”
Prin urmare, judecătorii au apreciat că „procedura de selecție a partenerului trebuia să respecte un minim de transparență, criteriu nerespectat de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani la momentul selectării partenerului, în perioada iulie-septembrie 2009”.
Sentința a fost pronunțată pe 17 noiembrie 2020, iar IȘJ a formulat recurs. Așa se face că disputa s-a mutat la Înalta Curte de Casație și Justiție. Doar că, săptămâna trecută, pe 2 februarie, instanța supremă a dat verdictul final, constatând nulitatea recursului formulat de IȘJ Botoșani. Altfel spus, acțiunea formulată de cei de la inspectorat nu a fost motivată conform legii.
Sentinţa este definitivă
Cum decizia ÎCCJ este definitivă, IȘJ Botoșani este bun de plată. Deocamdată nu se știe de unde și cum vor fi returnați banii, în condițiile în care plățile către parteneri s-au făcut demult. În acte, manager de proiect figurează fostul inspector școlar general Mihaela Huncă, însă selecția partenerilor și implicit semnarea contractului de finanțare s-a făcut în perioada în care inspector general școlar era actualul șef al IȘJ, adică Ada Macovei. De altfel, în momentul în care Mihaela Huncă a înlocuit-o în funcția de inspector general al IȘJ Botoșani pe Ada Macovei, în iunie 2012, între cele două a izbucnit un scandal enorm chiar pe tema proiectelor implementate din fonduri europene. Atunci, Ada Macovei s-a retras din toate proiectele, care au fost implementate în final de Mihaela Huncă.
Ada Macovei a refuzat să comenteze faptul că IŞJ e bun de plată şi spus ieri doar că deocamdată nu a fost primită nicio informare oficială la Inspectorat în legătură cu acest subiect.
-Viorel SURUGIU
