Poveștile de dragoste născute între adolescenți, prin intermediul platformelor de socializare, au ajuns să le dea bătăi de cap polițiștilor. Ținuți în case de pandemie, cu discoteci și cluburi închise din cauza restricțiilor anti-Covid, având cursuri mai mult în mediul online decât la școală sau la liceu, zeci de adolescenți și-au căutat refugiul în rețele de socializare, unde au legat prietenii cu tineri din toate colțurile țării. Acest lucru s-a văzut cel mai mult anul trecut, când, după câteva luni de conversații în mediul virtual, unii adolescenți și-au luat tălpășița și au plecat să-și cunoască noile cuceriri. Minori fiind, câțiva dintre ei au fost dați dispăruți de rude și au ajuns să fie căutați cu poliția.
Aventurile lor au avut însă urmări dintre cele mai neașteptate. Asta pentru că, după mai multe plecări repetate ale adolescenților, unii părinți au ajuns să fie amendați de polițiști, iar prietenii cunoscuți pe Internet s-au văzut la rândul lor anchetați penal. În plus, acolo unde situația a impus, polițiștii au sesizat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului pentru monitorizarea situației familiale și pentru luarea măsurilor specifice.
Sancţiuni aplicate de poliţişti
Fenomenul a fost recunoscut inclusiv de oficialii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ), care au precizat că anul trecut au fost depistați 282 minori lipsiți de supraveghere din care 159 au fost reintegrați în mediul familial și 118 minori au fost predați centrelor de ocrotire, 29 de părinți sau tutori fiind sancționați pentru lipsa de supraveghere a minorilor. Polițiștii spun că în toate situațiile a fost vorba de plecări voluntare, în majoritatea cazurilor fiind vorba de fete, care au plecat de acasă în urma unor povești de dragoste.
„Le-am găsit pe la București, la Timișoara, inclusiv pe la Constanța. Colaborăm în mod operativ și cu colegii de la Poliția Transporturi și îi mai găsim chiar atunci când pleacă. Ultimele fete găsite au fost pe raza județului Suceava, în tren, pe la Gura Humorului”, a recunoscut comisarul șef Ioan Aniței, adjunctul șefului IPJ Botoșani. O situație deosebită a fost înregistrată în centrele de plasament, de unde tinerele au plecat profitând și de faptul că nu exista un sistem de restricții. De fiecare dată, însă, polițiștii au reușit să le găsească.
Copilă dispărută de sub ochii mamei
Una dintre mamele amendate pentru lipsa de supraveghere este o femeie din comuna Hlipiceni, a cărei fată a plecat de acasă de două ori în circa două săptămâni. În luna martie 2021, o minoră de 14 ani din Botoșani a fost dată dispărută după ce a plecat pentru a cincea oară de la domiciliu. Fata a fost găsită câteva zile mai târziu într-un mijloc de transport persoane pe ruta Botoșani-Suceava, iar mama acesteia a fost sancționată și ea pentru lipsă de supraveghere. Și în luna aprilie 2021 polițiștii au fost sesizați de către reprezentanții unui centru de plasament din municipiul Dorohoi, cu privire la faptul că cinci minore au părăsit centrul la data de 3 aprilie, cu învoire pentru câteva ore, și nu au revenit.
Minorele au avut plecări repetate din centrul de plasament și în trecut, fiind identificate de fiecare dată atât pe raza municipiului Dorohoi, cât și în municipiul Botoșani. După ce cazul a fost mediatizat de reprezentanții IPJ, pe rețelele de socializare au apărut mai multe comentarii din care se putea deduce că unele mesaje ar fi fost postate chiar de una dintre fete, care făcea referire și la o posibilă agresiune din partea unui angajat al centrului. Ancheta făcută atunci a scos la iveală că, înainte cu câteva zile de această plecare în grup, câteva din minore ar fi plecat din centru și au ajuns în municipiul Botoșani.
Discuţii cu reprezentanţii centrelor de plasament
Cert este că de fiecare dată polițiștii au trebuit să efectueze tot felul de investigații pentru a stabili ce s-a întâmplat cu minorii în perioada în care aceștia au lipsit de la domiciliu ori din centrele de ocrotire. Dacă în cazul unui adult dat dispărut poliţiştii aşteaptă 24 de ore pentru începerea investigaţiilor, când e vorba de copiii, căutările încep imediat, iar de cele mai multe ori sunt angrenate efective importante.
„Chiar dacă pandemia ne-a îngrădit întâlnirile, am avut o serie de discuții cu cei din conducerea centrelor de plasament de la Botoșani și Dorohoi și am stabilit anumite priorități și un mod de lucru vizavi de acești minori”, a completat comisarul șef Viorel Șerbănoiu, șeful IPJ Botoșani. Timpul scurs de la sesizarea dispariției și până la localizare înseamnă însă disperare din partea rudelor, dar şi speranţă din partea polițiștilor pentru ca nu cumva copiii să fi căzut victime unor infracțiuni. Deși, la drept vorbind, în unele cazuri polițiștii au deschis și anchete penale, prietenii tinerelor ajungând să fie anchetați pentru raporturi sexuale cu o minoră. „Anul trecut au fost șapte-opt cazuri de acest gen”, a recunoscut comisarul șef Ioan Aniței.
Minori găsiţi cu ajutorul presei
Cert este că multe dintre copilele fugite au fost găsite în urma mediatizării cazurilor. Doar că aceste mediatizări se pot face cu acordul părinților sau al tutorilor, ori au existat situații în care aparținătorii nu au acceptat divulgarea informațiilor. „Este una din regulile de bază – să obținem acordurile de mediatizare. Imediat ce cazul a ajuns în presă, putem spune, din experiență, că a doua zi deja avem semnale de la aparținători sau de la persoanele care ajung minorii”, a precizat comisarul șef Viorel Șerbănoiu.
„Fuga este o falsă soluție”
De partea cealaltă, psihologii spun că de multe ori copiii pleacă intenționat de la domiciliu sau din centrele de ocrotire din cauza unor divergențe de opinie, din cauza slabei comunicări sau a unor situații de viață în care fuga pare să fie pentru ei cea mai bună soluție. „Ei au nevoie de sprijinul nostru imediat și consistent pentru a realiza că fuga este o falsă soluție, este un risc suplimentar pentru exploatare, abuz, trafic de copii. Ei nu realizează că, dincolo de ușa casei sau a instituției de protecție sunt adesea provocări mult mai mari, greu de gestionat”, a spus Mihaela Dinu, psiholog în cadrul Asociației „Salvați Copiii!” România.
Cauzele care au dus la acest fenomen par să fie multiple. Astfel, potrivit Mihaelei Dinu, motivele au fost de la violența în familie, condiții nefavorabile de trai, lipsa de supraveghere din partea familiei, influențe din partea prietenilor, dar și teribilismul vârstei generat de nevoia de explorare a noului. Doar că riscurile sunt majore, de la dormitul pe stradă, până la cerșit și prostituție, cu impact negativ major asupra siguranței și vieții lor. „De aceea, sistemele de alertă „Dispariție copil” aplicate de polițiști au jucat și joacă un rol important în găsirea copiilor dispăruți”, a adăugat Mihaela Dinu.
