Veşti bune în săptămâna Crăciunului pentru lupta împotriva Covid-19. Astfel, pentru prima dată, după mai bine de trei luni, niciunul dintre paturile ATI Covid nu are pacienţi. În condiţiile în care, din cauza numărului foarte mare de cazuri grave, la un moment dat secţia de terapie intensivă Covid avea 17 paturi, care erau rulate în mod continuu, fără a fi liber vreun loc săptămâni întregi, imaginea cu saloanele goale din prezent este o bucurie pentru cadrele medicale. Pe măsură ce numărul bolnavilor critici cu Covid a scăzut, a scăzut şi numărul de paturi, care a ajuns la cinci, la fel cum erau la începutul lunii septembrie.
„Am primit cu bucurie vestea de la colegii de la ATI, mai ales acum, în această perioadă, să nu avem niciun caz grav. Ne-am dori să fie aşa cât mai mult timp. S-a revenit din nou la capacitatea de cinci paturi destinate bolnavilor Covid, iar toate celelalte secţii din cadrul spitalului şi-au reluat activitatea pe specialitatea de bază, pentru a veni în sprijinul botoşănenilor cu celelalte afecţiuni, care au nevoie la fel de mare de sistemul sanitar”, a spus economista Doina Caba, managerul general al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) „Mavromati” Botoşani.
„Sperăm să rămână aşa cât mai mult timp”
Cel de-al patrulea val al pandemiei a început să se resimtă la Botoşani însă din luna septembrie, şi tot atunci au început să apară şi bolnavi care au avut nevoie de internare la reanimare Covid. De atunci şi până duminică, 19 decembrie, cadrele medicale au avut continuu pacienţi în stare gravă în saloanele de reanimare Covid. Peste 100 de botoşăneni au decedat, în acest val patru, în saloanele secţiei ATI-Covid, fiind de departe cel mai agresiv şi mortal de la începutul pandemiei.
„A fost o perioadă extrem de grea în timpul acestui val patru. Cu toţii am depus o muncă infernală, iar acum, să vedem că nu este niciun pat ocupat, este o bucurie foarte mare. Sperăm să rămână aşa cât mai mult timp şi, mai ales de sărbători, botoşănenii să se protejeze şi să nu existe niciun caz grav”, a spus Marinela Preda, asistent şef al secţiei ATI din cadrul Spitalului Judeţean.
Botoşaniul, punct verde pe harta Europei
O veste şi mai îmbucurătoare, dar oarecum paradoxală, este aceea că zona de Nord-Est a ţării, mai exact cea a Botoşaniului, dar şi de Sud-Vest, în principal în zona Timişului, sunt singurele zone verzi pe harta pandemiei în întreaga Europă la ora actuală. Practic, sunt singurele pete verzi și propriu-zis cele mai sigure din Europa, potrivit sistemului pe culori stabilit de Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC) pentru a exprima gradul de îngrijorare.
ECDC a stabilit 4 grade de îngrijorare epidemică, de la roșu închis (care este gradul cel mai îngrijorător și rata de infectare la 14 zile per 100.000 de locuitori este mai mare de 500), roșu, portocaliu și verde (unde rata de infectare la 14 zile per 100.000 de locuitori este mai mică de 50 și rata de pozitivare mai mică de 4% sau rata de infectare la 14 zile per 100.000 de locuitori este mai mică de mică de 75, dar rata de pozitivare este mai mică de 1%).
România este codaşă la vaccinare
Situaţia vine în contextul în care România este pe penultimul loc la vaccinare, cu 40,8% din populație vaccinată cu cel puțin o doză și 39,6% din populație vaccinată cu două doze, după Bulgaria, care are vaccinată doar 27,8% din populație cu cel puțin o doză și 26,6% cu două doze. În Botoşani, gradul de vaccinare este de 30%, chiar sub media României.
Decalaj între valurile pandemice
Una din explicaţiile specialiştilor pentru acest paradox este decalajul cu care ajunge noul val epidemic la noi în ţară. La fel ca în celelalte situaţii, noua tulpină de virus, aşa cum a fost şi varianta Delta, se răspândeşte din Europa de Vest, tocmai acesta fiind şi motivul pentru care majoritatea statelor UE şi-au luat deja o serie de măsuri radicale, cum ar fi lockdown-ul din Austria, sau intenţia de lockdown din Franţa şi Olanda din aceste zile.
România a înregistrat, cel puțin oficial, până acum doar 15 cazuri Omicron, dar pe măsură ce acesta se răspândește în țara noastră este de așteptat ca numărul cazurilor să crească.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, spune că este foarte probabil ca tulpina Omicron să circule în Europa, inclusiv în România, de mai mult timp, și „probabil că vom mai avea câteva săptămâni bune până să ajungem la transmiterea comunitară”.
Medicul Călin Alexandru, de la DSU, a declarat că se așteaptă ca la sfârșitul lunii ianuarie-începutul lunii februarie, România să se confrunte cu un al cincilea val al infectărilor, din cauză că varianta nouă Omicron este foarte transmisibilă. El a spus că li s-a cerut medicilor de la Unitățile Primiri Urgențe să identifice spații suplimentare.
Omicron se multiplică mai repede decât Delta
Potrivit unui unor cercetători din Hong Kong, varianta Omicron a coronavirusului se multiplică de 70 de ori mai repede decât Delta în căile respiratorii umane.
Pe de altă parte, studiul sugerează totodată că Omicron se răspândeşte cu o viteză mai mică în ţesutul pulmonar uman în comparaţie cu tulpina iniţială a coronavirsusului, fapt care, potrivit autorilor cercetării, ar putea indica o severitate mai redusă a bolii.
Medicul Octavian Jurma a afirmat că măsurile individuale de protecţie sunt foarte importante, mai ales în contextul în care autorităţile au decis o serie de relaxări în perioada sărbătorilor. „Pentru prima dată în pandemie, decizia individuală este mai importantă decât decizia colectivă”, a transmis medicul.
Octavian Jurma afirma, într-o postare pe Facebook, că săptămâna trecută în România s-au făcut doar 95 de secvenţieri, cu 40% mai puţin decât în săptămâna precedentă. „Cu toate acestea, numărul de cazuri Omicron a crescut de la 2 (pondere de 1.23%) la 8 (pondere de 6.32%). Avem prima confirmare directă că şi în România rata de dublare a cazurilor Omicron este de 3.5 zile (…) Aşadar, chiar dacă am creşte de 10 ori numărul de secvenţieri, Omicron va fi dominantă în România înainte de finalul anului 2021 şi debutul valului Omicron poate avea loc mai repede decât anticipam. Nu exista nimic care să oprească acest debut în România. Măsurile care ar trebui luate sunt inacceptabile social şi politic, deci nu ne putem baza pe autorităţi”, a spus medicul.
