Astăzi este marcată Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor, însă Botoşaniul este mai mult decât repetent la acest capitol. Într-un judeţ în care femeile sunt bătute la ordinea zilei, proiectul „Casa Venus”, pentru care s-a cheltuit un milion de euro, se doreşte a fi un refugiu pentru acestea şi posibilitatea de a scăpa de agresori şi chiar de a avea un nou început în viaţă. De la începutul proiectului, însă, din martie 2020, doar patru femei au beneficiat de aceste servicii, în condiţiile în care peste 1.000 de acte de violenţă au fost raportate numai în acest an la poliţie.
„Când victima nu doreşte, nu putem face nimic”
Potrivit unei situații prezentate de șeful Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ), Viorel Șerbănoiu, anul trecut s-a intervenit la 1.066 de astfel de evenimente pe raza județului Botoșani. În urma acestor misiuni au fost emise 218 ordine de protecție. Ce este şi mai îngrijorător este faptul că în 162 de cazuri victimele au refuzat emiterea ordinului de protecție provizoriu. În primele două luni ale acestui an, polițiștii au intervenit la 148 de evenimente, cu emiterea a 37 ordine protecție. Situaţia a continuat să fie la fel de rea pe tot parcursul anului, poliţiştii înregistrând practic mai bine de trei acte de violenţă domestică la fiecare 24 de ore. Din păcate, însă, femeile continuă să se întoarcă la cei care le provoacă suferinţă, psihică şi fizică. „În acest an am avut peste o mie de sesizări de violenţă în familie şi s-au emis 260 de ordine de protecţie. 176 de victime au refuzat emiterea acestui ordin, deşi se încadrau în normele prevăzute. De cele mai multe ori victima se întoarce în locul în care a fost agresată. Fie pentru că nu au unde să se ducă, fie se împacă cu agresorul. Există însă posibilitatea să fie victime ale unor infracţiuni mai grave. Când victima nu doreşte ca autorităţile să se implice, atunci nu putem face nimic”, a precizat agent principal Delia Nenişcu, purtătorul de cuvânt al IPJ Botoşani.
Reţea de locuinţe protejate
Potrivit proiectului realizat de DGASPC Botoşani, VENUS este un plan de prevenire și combatere a violenței domestice la nivel național prin crearea și dezvoltarea unei rețele naționale inovative integrate de locuințe protejate.
Începând cu data de 4 martie 2020, atât locuința protejată cât și serviciile de suport și consiliere vocațională sunt operaționale. De atunci şi până în prezent, deci în aproape doi ani, au fost găzduite patru femei. Fiecare la o lună distanţă una de cealaltă, cu situaţii extrem de diferite una faţă de cealaltă. O matematică simplă ar arăta că din cele peste 1.500 de femei agresate în decurs de aproape doi ani, doar patru au cerut cu adevărat ajutorul specialiştilor. Motivele sunt dintre cele mai diferite, însă lipsa de educaţie şi informare a femeilor par să fie pe primele locuri. Chiar dacă două dintre ele au ajuns la centrul de protecţie direct din spital, unde au fost băgate din cauza bătăilor încasate. „Două dintre acestea s-au întors în casele lor, agresorii nemaifiind prezenţi la domiciliu, iar celelalte două au plecat din serviciul nostru în chirie. Pe perioada şederii la noi li s-au identificat şi locuri de muncă şi au putut să înceapă o nouă viaţă. Pe lângă cele patru, au existat şi 70 de victime ale violenţei domestice care au primit servicii de suport şi consiliere vocaţională, dar care nu au solicitat şi spaţiu pentru cazare. Motivele pentru care nu au dorit să părăsească locuinţa în care au fost agresate sunt multe. Unele s-au temut că dacă pleacă de acasă, când se întorc nu mai găsesc nimic, altele din frică, să nu îl provoace şi mai mult, pe agresor”, a relatat Lăcrămioara Radu, responsabil servicii sociale în cadrul DGASPC Botoşani.
Victimele pot fi găzduite un an
În cadrul locuinței protejate, cu o capacitate de şase locuri, este asigurată găzduirea victimelor violenței domestice pe o perioadă de 12 luni, în funcție de complexitatea cazului. Serviciile sociale sunt furnizate în funcție de nevoile victimei, cuprind consiliere psihologică, consiliere juridică, asistență socială, consiliere vocațională, orientare și formare profesională, ocuparea forței de muncă și reintegrare socială sau asistență medicală. Prin serviciile locuinței protejate se asigură posibilitatea găzduirii victimelor violenței domestice, oportunități de formare/reconversie profesională în vederea asigurării securității personale și a independenței economice și de a se desprinde din mediul abuzator.
„Există un ciclu al violenţei domestice”
Anul trecut, doar 30 de femei victime ale violenței domestice au beneficiat de serviciile de consiliere și îndrumare din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani. „În societatea tradiţională românească, rolul femeii este mult inferior celui al bărbatului. Din această cauză, femeile nu recunosc ca un act de violenţă anumite gesturi ale bărbatului, ci le consideră acceptabile. Cu alte cuvinte, chiar dacă i s-a vorbit urât sau dacă a fost agresată, în foarte multe situaţii femeia nu consideră că a fost supusă unui abuz. Ceea ce puţine femei ştiu este că există un ciclu al violenţei domestice, în care ea este agresată, apoi urmează o perioadă în care agresorul se simte vinovat şi o copleşeşte cu cadouri, femeia îl iartă şi merge mai departe, apoi o iau de la capăt. Cert este că ciclul abuzului va reveni. În aceste situaţii rămân, de obicei, femeile care au dependenţe emoţionale”, a explicat un psiholog botoşănean. Potrivit acestuia, femeile abuzate ar avea nevoie de consiliere, dar prea puţine sunt cele care acceptă ajutorul specialiştilor. Cel mai recent caz este cel al unei tinere de 19 ani, mamă a doi copii, care a ajuns în spital cu ruptură de splină după bătaia încasată de la iubitul ei, cu care este gravidă pentru a treia oară. Deşi tânăra a recunoscut că nu este la prima experienţă de acest fel, aceasta le-a spus cadrelor medicale că tot la iubitul ei se va întoarce. Doar că, pentru moment oamenii legii au decis să îl reţină pentru 30 de zile din cauza agresiunii barbare la care şi-a supus iubita.
Legislaţie schimbată de câţiva ani
Statisticile arată că, anual, la nivel naţional sunt 500.000 de victime ale violenţei în familie, dintre care peste 90% sunt femei. Numai 15.000 dintre femeile agresate depun plângeri, iar un procent foarte mic dintre acestea ajung în instanţă. Unul dintre motive este şi că faptul că legislaţia nu le ajută pe victime, procesele terminându-se de multe ori cu pedepse cu suspendare.
De altfel, violenţa împotriva femeilor a fost recunoscută ca şi concept în legislaţia din România, prin ratificarea Convenţiei de la Istanbul, abia în septembrie 2016. Au mai fost nevoie de alţi doi ani pentru ca legea să se schimbe, astfel încât agresorii să poată fi evacuaţi imediat, dacă pun în pericol siguranţa celorlalţi membri ai familiei. Astfel, abia de la 28 decembrie 2018, poliţiştii care intervin în cazurile de violenţă domestică pot emite un ordin de protecţie provizoriu, valabil cinci zile, iar victima nu va mai fi nevoită să aştepte unul încuviinţat de judecător.
Poliţiştii pot emite imediat un ordin de protecţie
Mai mult, procedurile îi obligă pe poliţişti să evalueze situaţia pe baza unui chestionar cu 21 de întrebări. În situaţia în care concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului indică existenţa unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea victimei să fie pusă în pericol, poliţistul emite ordinul de protecţie provizoriu. Agresorului i se oferă doar timpul necesar pentru a-şi lua documentele de identitate, bani, medicamentele sau alte bunuri personale de strictă necesitate.
Faţă de agresor, poliţistul, prin ordinul de protecţie provizoriu, poate dispune şi alte obligaţii sau interdicţii, şi anume păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, faţă de reşedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate sau, dacă este cazul, predarea către poliţie a armelor deţinute de acesta. Doar că durata acestor măsuri nu poate depăşi cinci zile. Pentru o perioadă mai mare, victima trebuie să ceară un ordin de protecţie de la instanţă. Chiar dacă îl obţine, interdicţia este în puţine cazuri respectată, deocamdată neexistând modalităţi de monitorizare a agresorilor.
