Medicii de familie, cei la adresa cărora autorităţile au făcut nenumărate apeluri pe perioada pandemiei pentru a da o mână de ajutor spitalelor şi Unităţii de Primiri Urgenţe atunci când medicina se făcea ca pe front în spital, au câştigat sume frumoase pentru gărzile efectuate în centrele de permanenţă, acolo unde pacienţii sunt puţini şi rari.
Concret, la nivelul judeţului Botoşani sunt organizate 13 centre de permanență, şapte în mediul rural și şase în mediul urban, în care se acordă servicii medicale pe parcursul nopţii, dar şi în timpul sărbătorilor legale.
Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Botoșani a încheiat, astfel, 67 de contracte pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin aceste centre de permanenţă, în baza cărora își desfășoară activitatea nu mai puţin de 71 medici de familie.
Potrivit instituţiei care a decontat plăţile către aceste centre de permanenţă, în primele zece luni ale acestui an s-a decontat contravaloarea orelor de gardă efectuate de către medicii de familie și asistenții medicali în valoare totală de 6.242.700 de lei. Cu alte cuvinte, aproape jumătate de milion de lei pentru fiecare dintre cele 13 centre, sau aproape 50.000 de lei lunar pe fiecare centru. „În această perioadă au primit servicii medicale în cadrul centrelor de permanență un număr de 22.639 de persoane. Plata serviciului de gardă se face prin tarif orar separat, atât pentru medicii de familie, cât şi pentru asistenţii medicali. Serviciile medicale se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de calitatea de asigurat sau neasigurat al acestora”, a precizat Alina Mustiaţă, preşedinte director general al CAS Botoşani.
Nici şase pacienţi pe gardă
Un simplu calcul ar arăta că, în medie, pentru un pacient pentru care s-a scris o reţetă sau doar s-a apelat 112 pentru solicitarea unei ambulanţe, CAS a plătit 275 de lei. La o medie de 174 de pacienţi pe centru, în fiecare lună, ar reieşi că, tot în medie, la un astfel de centru n-au ajuns nici măcar şase pacienţi pe gardă. Cum în timpul weekend-ului sau al sărbătorilor legale garda este de 24 de ore, comparativ, în UPU ajung în 24 de ore 160-180 de pacienţi.
Tocmai din această cauză a fost făcut apelul public atât de către conducerea Spitalului Judeţean, cât şi de autorităţile judeţului, pentru ca o parte dintre medicii de familie din centrele de permanenţă să meargă să ajute la trierea bolnavilor.
Apel public la ajutor ignorat
În urma rugăminţilor, însă, doar trei medici de familie s-au arătat dispuși să ajute personalul medical din cadrul Unității de Primiri Urgențe (UPU) din Botoșani și Camerei de Primiri Urgențe (CPU) din Dorohoi, în urmă cu o lună, când Urgenţele dădeau pe dinafară de pacienţi gravi, care erau triaţi şi trataţi cu întârziere. Deşi niciunul dintre cei trei nu s-a mai prezentat şi fizic la Urgenţe, să materializeze promisiunile, medicul Monica Adăscăliței, directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP), a confirmat că ar fi fost trei astfel de doritori dintre cei 71, câţi există în aceste centre de permanenţă.
În acelaşi timp, într-o parte mai civilizată a ţării, aproximativ 30 de medici de familie şi 30 de asistenţi medicali s-au oferit voluntari şi au lucrat, în timpul liber, la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţe Arad, timp de o lună.
„Suntem plătiţi să fim acolo”
De cealaltă parte, reprezentanţii medicilor de familie spun că plata se face pentru un serviciu în aşteptare şi nu pentru un anumit număr de pacienţi. „Suntem ca la ambulanţă sau ca la pompieri. Suntem plătiţi să fim acolo, pentru pacient, zi şi noapte. Un pompier nu este plătit doar dacă sunt incendii. Aşa este şi la noi sistemul de permanenţă. Iar dacă ar fi fost un cadru legal să putem lucra în UPU, am fi făcut-o, dar contractul centrelor de permanenţă este fix, pe locaţia unde este cabinetul, nu în UPU”, a spus un medic de familie botoşănean.
Potrivit legislaţiei în vigoare, serviciile medicale acordate în cadrul centrului de permanenţă sunt cele prevăzute în Normele metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, respectiv: asistenţă medicală în afecţiuni acute şi urgenţele medico-chirurgicale, în limitele competenţei medicului de familie şi ale posibilităţilor tehnice, cum ar fi: anamneză, examen clinic general, diagnostic, tratament; trimitere către alte specialităţi în vederea internării, în situaţiile prevăzute mai sus care depăşesc competenţele medicului de familie; medicaţia necesară tratamentului de urgenţă se asigură de la trusa de urgenţă a centrului de permanenţă sau a cabinetului medical în cazul în care permanenţa se asigură la cabinetul medical, eliberându-se şi o adeverinţă medicală pentru pacient care se va prezenta a doua zi la medicul său de familie pentru prescrierea reţetei; în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, medicaţia se va asigura de la trusa de urgenţă atât cât va fi necesar pacientului să ajungă la medicul său de familie.
Pacienţi trimişi la specialişti din uşa cabinetului
Nici în ce priveşte situaţia din cabinetele medicilor lucrurile nu stau mai bine. Astfel, de multe ori, oamenii ajunşi în Urgenţe spuneau că au fost trimişi acolo chiar de medicii de familie, fără a mai fi consultaţi înainte. Atunci când nu erau trimişi la Urgenţe, unii pacienţi erau redirecţionaţi către medici specialişti din cabinete private, unde consultaţiile se plătesc.
Cu o astfel de situaţie s-a confruntat şi o tânără care i-a cerut unui medic de familie o consultaţie pentru o problemă dermatologică. Aceasta şi-a contactat medicul, însă acesta i-a transmis sec, prin telefon „mergi la un specialist, nu veni aici la noi, că avem cazuri de Covid”.
Toate aceste probleme vin în contextul în care, în ultima perioadă, tot mai mulţi pacienţi ajung la spital mult prea târziu pentru a mai putea fi ajutaţi.