Situația gravă de la Depozitul de deșeuri de la Stăuceni, care amenință să o ia la vale din cauza unor alunecări de teren și să polueze întreaga zonă cu levigat, a dinamitat și Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Întruniți ieri dimineață într-o ședință pentru a lua mai multe decizii astfel încât să fie evitată o catastrofă ecologică, șefii principalelor instituții din județ, care constituie în fapt Grupul de Suport Tehnic pentru Managementul Situațiilor de Urgență, au aflat că situația în care s-a ajuns a fost determinată de o serie de greșeli flagrante în administrarea depozitului, care s-au perpetuat fără ca măsurile dispuse de cei de la Mediu să fie luate în considerare.
Deși la discuții a fost invitat și un reprezentant din partea societății Diasil, firmă care administrează în prezent depozitul de la Stăuceni, acesta a întârziat, nu a luat cuvântul pentru a lămuri lucrurile, după care a început să vorbească la telefonul mobil în timpul ședinței, fapt ce l-a iritat la culme pe prefectul județului, Dan Nechifor, care a răbufnit și a pus capăt ședinței.
Cantitate uriașă de levigat
De fapt, întâlnirea de ieri a fost convocată tocmai în ideea demarării tuturor procedurilor pentru consolidarea cât mai urgentă a versantului și a digului, la discuții fiind invitați vicepreședintele CJ, Dorin Birta, care a preluat în atribuții și coordonarea activității Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Stăuceni, șefii Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Inspectoratului în Construcții, Sectorului de Gospodărire a Apelor, Direcției de Sănătate Publică, Direcției Sanitar Veterinare, dar și cei de la Garda Națională de Mediu și Agenția de Protecție a Mediului.
Propunerea CJ a vizat în principal punea în funcțiune a stației de osmoză inversă, cu o capacitate de 200 de metri cubi pe zi, pentru tratarea levigatului, CJ asigurând deja fondurile necesare, adică 2,5 milioane de euro pentru demararea proiectelor și execuția lucrărilor. Doar că propunerea s-a izbit de reacția celor de la Agenția pentru Protecția Mediului, care au arătat că avizul de mediu pentru osmoza inversă nu poate beneficia de nicio derogare. În plus, la cantitatea actuală de 20.000 de metri cubi de levigat, aceasta ar fi ineficientă.
La rândul său, Mihai Platon, șeful Inspectoratului în Construcții, a arătat că se pot începe lucrările fără autorizație, însă intervenția nu poate fi realizată din cauza unei probleme majore – cantitatea uriașă de levigat adunată în depozit. Astfel, chiar dacă autoritățile ar da undă verde pentru demararea tuturor procedurilor în situație de urgență (n.r. – lucru care ar putea avea loc zilele acestea), orice constructor care ar urma să efectueze lucrările ar refuza să intervină din cauza instabilității celulei și a cantității de levigat care riscă să se scurgă. Prin urmare, în opinia autorităților, urgența majoră este evacuarea levigatului din depozit, iar acest lucru nu se poate face în timp scurt decât printr-o singură metodă – transportarea acestuia, cu un operator autorizat, către o stație de epurare și tratare. Asta pentru că, din cauza întârzierii luării unor măsuri, chiar dacă ar fi puse în funcțiune la capacitate maximă toate instalații existente de tratare și epurare, nu mai există timpul fizic necesar pentru eliminarea întregului levigat astfel încât lucrările de consolidare să fie realizate în siguranță.
Greşeli făcute de la bun început
Din acest moment, discuțiile au fost dinamitate. Astfel, chiar dacă cei de la Garda de Mediu și APM au arătat că greșelile s-ar fi făcut încă de la bun început, prin depozitarea deșeurilor din colțul opus celui indicat, iar mai apoi prin proasta gestionare a situației, vicepreședintele CJ, Dorin Birta, a încercat să inducă ideea că toți cei care se opun soluției propuse de CJ, care presupune pornirea instalației de osmoză inversă și montarea unei stații de epurare mai mare, ar fi împotriva sa.
De partea cealaltă, Eugen Mateciuc, directorul APM Botoșani, a arătat că toate instalațiile au fost montate fără avizul APM, iar greșelile au fost majore, în lanț și de la bun început. În primul rând, ar fi vorba de nerespectarea procedurii de depunere și acoperire a deșeurilor în celula de depozitare, întrucât operatorul a început depozitarea exact din locul de unde nu trebuia, după care a împrăștiat deșeurile pe toată suprafața celulei, fapt ce a dus la modificarea parametrilor proiectați și creșterea producției de levigat. Altfel spus, a susținut Eugen Mateciuc, cei de la firma care administrează depozitul ar fi încălcat de la bun început propriul regulament de exploatare și funcționare pentru care fusese emisă autorizația de mediu.
„Acum vreți soluții?”
În condițiile în care depozitul a fost deschis în urmă cu numai cinci ani, adică în septembrie 2016, iar firma care a fost desemnată să-l administreze a primit practic o afacere „la cheie” realizată cu fonduri europene, autoritățile au încercat să afle cum s-a ajuns la această situație, dar subiectul a pus și mai mult gaz pe foc.
Întrebarea a venit din partea directorului DSV, Mihai Țurcanu, iar răspunsul a venit tot din partea celor de la Mediu, care au arătat că încălcările de la Depozitul Stăuceni ar fi avut loc fără ca Unitatea de Monitorizare a Proiectului din cadrul Consiliului Județean să intervină și să determine operatorul, respectiv Diasil, să intre în legalitate. „Din 2019 și până acum am trasat operatorului peste o sută de măsuri. Acum vreți soluții? Este una singură și a fost trasată operatorului – evacuarea levigatului”, a spus Cristina Kashyap, comisarul șef al Gărzii de Mediu Botoșani.
În aceste condiții, vicepreședintele CJ, Dorin Birta, a amenințat că în situația în care nu va găsi înțelegere la nivel local, va merge miercuri dimineață la Ministerul Mediului. Cum va fi rezolvată situația de la depozitul de deșeuri Stăuceni este prematur de spus. Cert este că transportul și epurarea levigatului în altă stație ar costa circa 400 de lei pe metru cub, ori, înmulțind cu 20.000 de metri cubi, ar rezulta opt milioane de lei. Punând la socoteală toate celelalte investiții propuse de CJ pentru stabilizarea depozitului de la Stăuceni rezultă că greșelile din trecut ar costa administrația județeană aproape cinci milioane de euro, bani care ar trebui asigurați tot din sumele colectate de la populație, adică prin taxa de salubrizare.
