Aproape 100.000 de euro, încăpăţânare, determinare şi voluntariat. De asta a fost nevoie pentru restaurarea unei bucăţi de istorie a judeţului pe care autorităţile o abandonaseră în nepăsare. Casa George Enescu, din Mihăileni era în 2013 aproape de ruină, iar autorităţile o proclamaseră demolabilă. Lucrurile au luat, însă, o altă turnură atunci când pragul acesteia a fost trecut de Raluca Ştirbăţ, președinta Societăţii Internaţionale „George Enescu” din Viena, care a făcut primul pas pentru salvarea acesteia.
Pianista a demarat chiar în acel an un proiectul de intervenție de urgență privind salvarea și reabilitarea Casei George Enescu din Mihăileni. Fundația Pro Patrimonio, Ordinul Arhitecților din România – filialele București și Nord-Est și Fundația Remember Enescu, al cărei președinte este violonistul Alexandru Tomescu, s-au solidarizat pentru a salva un reper de importanță majoră pentru identitatea națională și patrimonial cultural european. Prin strădania Ralucăi Știrbăț, casa părintească a mamei compozitorului George Enescu, Maria Cosmovici, a fost clasată monument istoric în noiembrie 2013. Ulterior, în 2014 Casa George Enescu din Mihăileni a fost donată, în proporţie de o treime către Fundaţia Pro Patrimonio, de Mihai Botez, moștenitor direct al compozitorului, restul casei fiind cumpărat de către fundaţie (prin eforturi şi donaţii private) în 2019.
Lucrările au costat aproape 100.000 de euro
Lucrările de conservare şi restaurare au durat şapte ani fiind încheiate pe 19 august 2020. Atunci Raluca Ştirbăţ a susţinut şi un concert.
Casa Enescu a fost transformată în Academia de Muzică și Studiul Sunetului George Enescu din Mihăileni, ce-și propune să funcționeze ca un centru de excelență în studiul muzicii clasice, care va promova și susține arhitectura, tehnicile tradiționale de construire, artele vizuale. Academia va implica copiii din zonă, oferindu-le șansa la educație de calitate și un mediu cultural aproape de casele lor.
Întregul demers a fost un uriaș efort comun, coordonat de Pro Patrimonio, la care au pus participat exclusiv entităţi private, care au sprijinit financiar sau în natură tot procesul de restaurare. Potrivit e-zeppelin.ro, intervenția de urgență a costat 10.000 de euro, iar restaurarea 85.000 de euro, întreaga sumă fiind exclusiv din fonduri private. În ceea ce priveşte arhitectura şef de proiect a fost Șerban Sturdza acesta lucrând cu Raluca Munteanu şi Tudor Patapievici. De asemenea în proiect s-au implicat ca arhitecţi voluntari Lucian Rădulescu, Natașa Andrei, Mădălina Bălulescu, Alice-Maria Dimofte, Elena Rucsandra Maior, Alexandru Miron, Andra Eliza Poenaru, Diana Stancu, Alexandru Tone, Vlad-Alexandru Voicu, Ionuț Dohotariu, Răzvan Stanciu.
De meșteri pentru intervenția de urgență și cele 3 clăci pentru reparația lutului s-a ocupat echipa condusă de Ovidiu Ionică din Mihăileni. De finisaje, instalații și amenajări s-a ocupat echipa condusă de Gabriel Drancă, firma DMG House & Building SRL.
“În locul unei firme de construcții specializate în restaurare și a unor ștampile și CV-uri complicate, am preferat o analiză a limitărilor locale, o tehnologie comună în zonă și oameni care știu să facă și să refacă din când în când cu mijloace simple acei parametri obligatorii ai locuirii. Uimirea s-a produs când, vizitând ruina casei, oamenii din sat sau din împrejurimi au recunoscut lucrurile comune care nouă ne erau atât de necunoscute: iatacul, peretele-sobă, dormitul pe cuptor, rostul pivniței ca sistem de ventilație. Singura șansă de a realiza proiectul cu un grad de ridicat de autenticitate a fost claca – efort comun împărtășit de vecini și răsplătit cu vin și muzica fanfarei”, a declarat Șerban Sturdza pentru e-zeppelin.ro.
Oameni din toată ţara şi-au unit forţele în cadrul a trei clăci
Arhitecta Raluca Munteanu spune că iniţial meșterii au sugerat demolarea și reconstruirea casei folosind aceleași tehnici pe care încă le stăpâneau, însă echipa Pro Patrimonio a ajuns la părerea că este mai important ca lucrarea să devină un exemplu pentru principiul conservării substanței istorice decât de a obține o copie nouă, îmbunătățită. Aceasta a explicat că pentru restaurare s-au desfăcut pietrele instabile și s-au rezidit la loc cu mortar de var, structura acoperișului a fost proptită cu tije metalice reglabile utilizate pentru cofraje și s-a desfăcut paianta fisurată și deteriorată din pereți.
Pereții au fost curățați de impurități (var și resturi de moloz), s-a completat cu lut, nisip și balegă și s-a refolosit pentru umplerea pereților. Înainte de reumplerea pereților, structura de lemn a fost verificată și completată cu piese de lemn lipsă sau înlocuite elementele deteriorate.
Umplutura și finisarea cu lut s-au făcut în cadrul a trei clăci tradiționale (2015-2016), în care comunitatea locală, voluntari din sate învecinate și simpatizanți ai proiectului din toată țara s-au adunat și au muncit de dimineață până seara acompaniați de o fanfară din Hilișeu-Horia și au mâncat la masa comună pregătită de localnici.
De asemenea, toată tâmplăria exterioară a fost reparată cu meșteri tâmplari locali, fiind păstrate inclusiv ochiurile de sticlă manuală de 2 mm găsite la fața locului. Ochiurile lipsă au fost înlocuite cu bucăți de sticlă de aceeași calitate de la alte case din sat, unde localnicii nu au vrut să le mai păstreze, sau de la case ruinate.
Pro Patrimonio are ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural
Pro Patrimonio este o organizaţie non-profit care are ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural, pentru a-l salva de la dispariție. Scopul este de a reintroduce în circuitul economic un patrimoniu construit în prezent abandonat care și-a pierdut rolul şi de a-i reface legăturile identitare şi cu comunitatea. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de educație, orientate spre reabilitarea și refuncționalizarea patrimoniului istoric, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități.
Fundația Pro Patrimonio susține ideea că fiecare cetățean poate deveni responsabil pentru patrimoniu și că, implicându-se conștient în utilizarea responsabilă a acestuia, poate obține avantaje și satisfacții, contribuind în același timp la consolidarea culturii.
