Cadrele medicale de la Ambulanţă se confruntă tot mai des cu pacienţi închipuiţi, urgenţe false şi străbat mii de kilometri lunar pentru a ajunge la cazuri imaginate de către apelanţi.
Fiind o perioadă şi aşa aglomerată, mai ales după relaxarea restricţiilor împotriva Covid, când lumea merge tot mai mult la spital, astfel de apeluri nu fac decât să împovăreze şi mai mult sistemul medical, de multe ori echipajele fiind trimise la cazuri false, în timp ce altele reale sunt puse în aşteptare.
Că astfel de situaţii se înmulţesc o dovedesc şi cele mai recente cazuri la care au fost trimise echipaje al Serviciului Judeţean de Ambulanţă (SJA).
Spre exemplu, o femeie din Botoşani, a apelat la 112 pentru a cere ajutorul cadrelor medicale spunând că are dureri în zona inimii. Având în vedere tipul solicitării, la faţa locului a fost direcţionat un echipaj cu asistent al SJA. Doar că în realitate, problema apelantei era cu totul alta.
„Avea un dispozitiv de măsurat pulsul şi saturaţia de Oxigen în sânge şi nu era sigură că valorile indicate erau reale. Şi ne-a mărturisit că a vrut să o testăm cu aparatul nostru, pentru a vedea dacă valorile sunt similare”, a spus un asistent din cadrul SJA.
Femeii i-au fost măsuraţi parametrii vitali, iar apoi a fost lăsată acasă, mulţumită că aparatul ei era bun. Un pacient „fericit”, care, însă, a însemnat aproape o oră ca un echipaj de la Ambulanţă să fie indisponibil, pentru un alt caz, posibil mult mai grav.
„Legea nu este deloc clară şi nici în favoarea cadrului medical. Desigur, toţi spun păi, de ce nu l-ai lăsat acolo? Sau de ce nu ai refuzat cazul? Dar prin telefon nu poţi şti dacă acel om are o durere reală sau nu, dacă ceea ce spune este şi ceea ce găseşte echipajul la faţa locului. Iar în ţara noastră nu există legislaţie să poţi refuza un pacient. Pentru că apoi îţi face plângere şi are el câştig de cauză”, a spus un medic din cadrul dispeceratului integrat ISU-SJA.
Ambulanţă chemată pentru explicaţii
O altă situaţie a fost a unei alte femei din judeţ, care a apelat la ajutorul cadrelor medicale pentru o durere abdominală puternică. Un echipaj medical s-a deplasat în satul respectiv, unde însă femeia nu părea să sufere prea mult din cauza vreunei dureri. Când a fost chestionată de cadrele medicale, aceasta a recunoscut că fusese operată în zona abdominală şi externată recent. Pe biletul de externare, aceasta avea o serie de indicaţii de la medic şi o prescripţie medicală, pe care, însă, nu le înţelegea.
„S-a gândit să ne cheme pe noi să îi interpretăm ce spunea în biletul de externare. Cumva, ne şantaja şi spunea că dacă îi citim biletul nu mai merge la spital cu noi”, a spus un asistent din cadrul SJA.
Cadrele medicale i-au explicat acesteia ce indicaţii avea pe biletul de externare, după care au plecat, nedumerite dacă o astfel de situaţie se încadrează sau nu la apelare nejustificată.
Ajutor cerut pentru verificarea tensiunii
Un alt caz, asemănător, în care pacientul avea senzaţia că le făcea o favoare cadrelor medicale, a fost al unui bărbat dintr-o comună din judeţ. Acesta a apelat la ajutorul celor de la 112, acuzând şi el probleme cu tensiunea. Ajunse la locuinţa lui, cadrele medicale au fost rugate să îi verifice tensiunea, iar dacă aceasta avea valoarea sub 11 bărbatul le-a spus cadrelor medicale că merge la spital. Dacă tensiometrul indica o valoare mai mare, acesta le-a spus că rămâne acasă. Cum tensiunea acestuia era una bună, echipajul de la ambulanţă s-a întors aşa cum a plecat.
Apelanţi internaţi la Psihiatrie
Din păcate, exemplele cu astfel de situaţii se înmulţesc de la o săptămână la alta, iar, de cele mai multe ori, nici sancţiunile nu îi sperie pe apelanţi. În situaţii extreme, dar foarte rare, poliţiştii iau însă şi decizii pe măsură.
La începutul acestui an, un bărbat din Tudora a ajuns să fie internat la Psihiatrie şi amendat, după ce, timp de două ore a pus pe jar echipele de intervenţie în toiul nopţii. În vârstă de 52 de ani, acesta a apelat serviciul 112, solicitând la miezul nopții ajutorul cadrelor medicale spunând că „îl doare inima” şi nu poate respira. Acesta a dat o adresă din localitate, însă, ajunse la faţa locului, cadrele medicale nu au găsit pe nimeni, iar bărbatul a mai sunat de câteva ori, spunând că se simte foarte rău şi nu mai poate de durere.
Cum cei de la Ambulanţă nu reuşeau să găsească bărbatul, au apelat la colegii de la STS pentru a se încerca localizarea telefonului mobil, însă acesta era un model vechi, cu tastatură cu butoane, ceea ce face imposibilă localizarea prin sistem GPS.
În cele din urmă, un angajat al Primăriei şi-a dat seama despre cine era vorba, spunând că bărbatul locuia în mai multe case părăsite şi a reuşit să conducă personalul medical la locaţia în care se afla acesta. Aşa cum presupuneau cei de la Ambulanţă, bărbatul nu avea, în realitate, vreo problemă cardiacă. Acesta a fost totuşi transportat la Urgenţe, unde a fost solicitat şi un echipaj al Poliţiei Locale în sprijin. Poliţiştii l-au amendat pe bărbat cu 500 de lei pentru apelare abuzivă şi ulterior au oferit sprijin în transportul acestuia la Secţia de Psihiatrie pentru a fi evaluat şi internat.
Câteva luni mai târziu, un alt bărbat care a apelat aiurea serviciul 112 a avut aceeaşi soartă. Acesta amenința că se sinucide, iar mai multe echipaje de jandarmi au pornit în căutarea acestuia.
Deoarece apelantul a părăsit zona în care declarase că se află și nu era de găsit, jandarmii au utilizat aplicația de localizare a Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 și l-au identificat după aproximativ 30 de minute, pe Bulevardul George Enescu din municipiul Botoșani, în apropierea Bisericii Sfânta Treime, unde acesta tulbura liniștea publică.
Echipajul de jandarmi a solicitat sprijinul unei ambulanțe, bărbatul aflat sub influența băuturilor alcoolice fiind internat, ulterior, la Secția de Psihiatrie a Spitalului Mavromati în vederea acordării îngrijirilor medicale de specialitate. De asemenea acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 200 de lei pentru faptele săvârșite.
Mii de apeluri non-urgente în fiecare lună
Însă, de cele mai multe ori, sancţiunile sunt fie inexistente, fie nu au niciun rost, pentru că cei amendaţi nu au cu ce plăti amenzile.
Problema rămâne însă de a cataloga astfel de apeluri, la apeluri fictive, farse, sau apeluri nejustificate, ţinând însă cont şi de faptul că durerea este o senzaţie subiectivă, iar apelantul poate considera că ceea ce resimte el este o urgenţă reală, spun medicii.
Potrivit statisticilor Serviciului de Transmisiuni Speciale, în luna iunie a acestui an la nivelul judeţului au fost efectuate 5941 de apeluri non-urgente. În acestea intră şi apelurile fictive, şi cele nejustificate, dar şi cele pentru transporturi de bolnavi sau alte situaţii. Alte 7356 de apeluri au fost urgenţe reale. Dintre acestea, Ambulanţa a răspuns la 4530 dintre ele. ISU-SMURD la doar 2072, iar Poliţia la 2995 de apeluri. Procentul este foarte ridicat, aproape jumătate din apelurile la 112 sunt false sau nu justifică trimiterea unei ambulanțe la fața locului.
Amenzi sau muncă în folosul comunităţii
În primăvara anului trecut a fost promulgată legea care prevede sancţiuni mărite pentru apelarea abuzivă sau apelurile fictive la 112. Din păcate, însă, mulţi dintre apelanţi rămân în continuare nesancţionaţi.
Apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 sau transmiterea de mesaje abuzive la numărul 113 ori la numărul 114 se va sancţiona cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei sau cu prestarea de la 100 de ore la 200 de ore de activităţi în folosul comunităţii.
Săvârşirea din nou a contravenţiei în interval de un an se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei sau, prin derogare de la dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu prestarea de la 200 de ore la 400 de ore de activităţi în folosul comunităţii.
Alertarea falsă a agenţiilor specializate de intervenţie se va sancţiona cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei sau cu prestarea de la 200 de ore la 400 de ore de activităţi în folosul comunităţii.
Săvârşirea din nou a contravenţiei în interval de un an se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei sau, prin derogare de la dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu prestarea de la 400 de ore la 800 de ore de activităţi în folosul comunităţii.
