Procesul în care fostul inspector școlar Cătălina Hodan a fost trimisă în judecată pentru înșelăciune și fals în înscrisuri ar putea lua o întorsătură neașteptată. Totul pleacă de la un acord de mediere pe care Cătălina Hodan l-a semnat încă din 20 mai 2019 cu Școala Profesională Specială „Sfântul Stelian” prin care conducerea unității a arătat că nu are pretenții penale sau civile, întrucât a intervenit împăcarea pentru infracțiunea de înșelăciune, acord care nu ar fi fost luat în seamă de instanța de fond în momentul condamnării. Astfel, potrivit noului Cod Penal, în cazul infracțiunilor de înșelăciune împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Cu o condiție – ca împăcarea să survină înainte de citirea actului de acuzare în instanță.
Ori acest lucru s-a întâmplat, înainte de începerea propriu zisă a procesului, apărarea depunând la dosar, în 7 octombrie 2019, și un document provenit de la Școala Profesională Specială „Sfântul Stelian” prin care se menționa prejudiciul a fost achitat integral, iar unitatea nu mai are alte pretenții de natură penală sau civilă. Prin urmare, instanța putea să dispună încetarea procesului penal cu privire la această acuzație și nu condamnarea. Acest lucru a ieșit la iveală în apel și a fost de altfel și unul dintre motivele pentru care Curtea de Apel a dispus desființarea sentinței dispusă inițial de Judecătoria Botoșani și restituirea dosarului spre rejudecare.
Procesul va fi reluat la Judecătoria Botoșani
Dacă acest acord de mediere va fi luat în considerare, atunci există posibilitatea ca fostul inspector școlar să scape de acuzația de înșelăciune și să rămână practic un singur cap de acuzare și anume falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Prin urmare, și eventuala pedeapsă ar putea fi mult mai mică, în condițiile în care Cătălina Hodan a solicitat deja judecarea în formulă abreviată, care permite diminuarea limitelor de pedeapsă cu o treime.
Procesul va fi reluat la Judecătoria Botoșani pe 15 iunie a.c. și rămâne de văzut cum va aprecia instanța această situație. Cert este că, prin acel acord de mediere convenit, cei din conducerea Școlii Speciale i-au întins o mână de ajutor Cătălinei Hodan.
Deocamdată nu se ştie dacă şcoala avea posibilitatea să încheie acest acord de mediere şi dacă persoana care a semnat din partea şcolii avea împuternicire în acest sens. Urmează să revenim cu un punct de vedere din partea autorităţilor.
Copil folosit pentru ore fictive
Fost inspector școlar pentru învăţământul special, Cătălina Hodan a fost trimisă în boxa acuzaţilor în iunie 2019, după ce a falsificat o serie de registre pentru a încasa bani pe nemuncite. Faptele au ieşit la iveală în toamna anului 2018, când Liliana Chisăliţă, mama unei copile cu deficienţe, a mers la unitatea de învăţământ pentru a viza carnetul de elev al fiicei sale. Atunci a descoperit că timp de aproape trei ani Cătălina Hodan s-a folosit de fiica ei pentru a încasa banii pentru şedinţele de logopedie la domiciliu, deşi fetiţa nu mai beneficiase de aşa ceva din 2015. Ba mai mult, semnăturile pe fişele de evaluare fuseseră falsificate pentru a da aparenţă legală.
Bulversată, femeia a făcut o sesizare la conducerea şcolii, după care a formulat şi o plângere penală, prezentând şi o sumedenie de documente prin care a arătat că, în timp ce Cătălina Hodan încasa bani pentru orele fictive, fetiţa ei era internată în spital.
Fapte confirmate de ancheta şcolii
În urma sesizării, conducerea Școlii Profesionale Speciale „Sfântul Stelian” a dispus o anchetă internă, care a confirmat aspectele sesizate, iar comisia de disciplină a dispus sancţionarea Cătălinei Hodan şi recuperarea prejudiciului. Demascată, Hodan şi-a dat demisia din funcţia de inspector, dar a revenit la catedră ca profesor. Iniţial, fostul inspector şcolar a respins toate acuzaţiile şi chiar a susţinut că orele au fost asigurate conform planificării.
În schimb, înainte de a fi trimisă în judecată de procurori, ea şi-a schimbat brusc optica şi a restituit inclusiv prejudiciul de 8.244 lei. În plus, ea a solicitat judecarea în formă simplificată pentru a beneficia de reducerea cu o treime a pedepselor. Pe de altă parte, schimbarea de atitudine a venit şi datorită modului în care anchetatorii au administrat probele în timpul cercetărilor, dovezile adunate nelăsând loc de dubii. Acuzată de înşelăciune în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, Hodan a fost găsită vinovată de Judecătoria Botoşani pentru ambele infracţiuni şi condamnată în februarie 2020 la o pedeapsă rezultantă de un an şi două luni închisoare. Instanţa a dispus însă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi i-a stabilit fostului inspector şcolar un termen de supraveghere de doi ani, interval în care Cătălina Hodan trebuia să respecte mai multe măsuri de supraveghere.
Sentinţa a fost însă desființată pe 4 aprilie a.c. de Curtea de Apel Suceava, care a dispus rejudecarea dosarului. Rămâne de văzut ce vor decide judecătorii acum, mai ales că cei de la Curtea de Apel Suceava au apreciat că inclusiv în cazul elevei ar putea exista un prejudiciu, în condițiile în care ea a fost privată de orele de logopedie la care avea dreptul, perioada de recuperare prelungindu-se ca urmare a neefectuării cursurilor.
Infractori scăpaţi de pedepse
Împăcarea survenită între Cătălina Hodan și Școala specială profesională nu este prima de acest gen. În ultimii ani, zeci de infractori care au comis înșelăciuni și furturi au scăpat de pedepse după ce s-au împăcat cu păgubașii. Dacă victima ar avea garanția că și-ar recupera prejudiciul la finalul procesului, odată cu condamnarea infractorului, aceste împăcări poate nu ar avea loc. În realitate însă, după ce ajunge să fie condamnat, infractorul nu mai simte nici o presiune din partea legii pentru a despăgubi victima, deși hotărârea de condamnare îl obligă la acest lucru. Prin urmare, atunci când trebuie să aleagă între a recupera paguba și a-l vedea pe autor condamnat, zeci de victime preferă prima variantă, deși prin actul lor nu fac altceva decât să lase un infractor în libertate. Altfel spus, legea penală pare să fie deficitară, cel puțin în unele cazuri.
Situația a fost recunoscută de Valeriu Chihaia, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, care spunea în urmă cu circa trei luni că aceste împăcări dintre victime și autori ar trebui să fie cumva validate și de procurori. Asta pentru că, în multe situații, infractorii au la activ mai multe fapte și împăcarea ar fi o piedică reală în înfăptuirea actului de justiţie.
„Dacă este vorba de o infracțiune unică, atunci am putea spune că nu este vorba de un comportament infracțional, iar autorul ar putea beneficia de această facilitate oferită de lege. În schimb, atunci când este vorba de infracțiuni comise în formă continuată, cu mai multe victime, această împăcare, credem noi, nu s-ar mai impune”, spunea Valeriu Chihaia. Iar varianta pare foarte logică atât timp cât unii hoți au speculat de aceste împăcări, fiind tentați să comită alte fapte pentru a face rost de bani cu care să despăgubească primele victime.
