Umiliți de mai bine de două decenii de autoritățile centrale și locale, botoșănenii mai trebuie să îndure câțiva ani până vor putea circula în condiții normale pe drumurile din județ. Cu doar 58 de kilometri de așa-zise drumuri europene, județul este la coada clasamentelor atunci când vine vorba de infrastructura rutieră. Și nu e de mirare, dacă se ține cont că aproape 55% dintre drumurile din județ sunt comunale, care nu au văzut niciodată asfalt. Imaginea dezastrului este întregită de drumul Botoșani-Târgu Frumos, care ar trebui să lege județul de restul țării, dar care în ultimii ani a devenit un coșmar pentru toți șoferii.
Infrastructură ca după război
O analiză a rețelei de transport rutier făcută de autoritățile locale arată că județul adună doar nouă tronsoane de drumuri naţionale, cu o lungime totală de 398,292 km, 30 tronsoane de drumuri judeţene, care totalizează 651,735 km și 174 tronsoane de drumuri comunale care, adunate cap la cap, însumează la rândul lor 1.069,921 km. În spatele acestor cifre sunt însă realități care deranjează. În prezent, circa 132 de kilometri de drumuri județene sunt încă la nivelul de pământ sau piatră, la fel ca după al Doilea Război Mondial, semănând mai mult cu drumurile forestiere. Prin urmare, întreaga evoluție din ultimii 50 de ani nu a modificat prea mult din condițiile de trai. Iar situația s-ar putea schimba, în parte, abia peste vreo doi ani, când aproape jumătate din acești 132 de kilometri de drumuri de pământ ar putea vedea asfalt.
Peste 26 de kilometri sunt prinși în lucrări de modernizare prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală 2, iar alți 2,77 de kilometri din drumul Prăjeni-limita cu județul Iași vor fi asfaltați până la finele acestui an. Iar dacă drumul strategic va fi realizat conform proiectului, încă circa 32 de kilometri de drumuri județene ar urma să treacă de la pământ la asfalt.
Şanse infime pentru zeci de kilometri
Pentru restul e un fel de loterie. Asta pentru că 26,3 kilometri sunt drumuri prinse pe lista sinteză a Companiei Naționale de Investiții, unde trebuie să intre in Comisiile Tehnico-Economice guvernamentale și apoi să fie scoase la licitație. Cunoscând birocrația românească, dar și modul de gestionare a banilor, implicit dificultățile în transcrierea proiectelor în fapte, lucrurile se vor urni cu greu. Alte patru tronsoane de drumuri județene, care măsoară în total 37,7 kilometri, au fost trimise la CNI și se lucrează la documentațiile tehnice, urmând să fie prinse în listele sinteze. Cu alte cuvinte, și aici totul este doar pe hârtie.
„Drumul vămii” nu are „paşaport”
Ar mai fi și așa-zisul „drum al vămii”, care măsoară aproape 49 de kilometri, care, deși a fost aprobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, este desenat numai pe hărți, întrucât ADR Nord-Est nu a semnat acordul cu Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Fondurilor Europene pentru finanțarea lucrării. Alte distanțe mici sunt afectate de alunecări de teren și nimeni nu riscă să investească acolo, fără lucrări de consolidare. Este drept, în două cazuri, pe drumul Havârna-Dumeni și drumul de la Roma-Nicșeni, lucrările de consolidare au fost demarate deja, dar în alte trei situații, pe ruta Botoșani-Roma, proiectele de consolidare a șoselei sunt abia la CNI pe lista sinteză. „Dacă lucrurile merg bine, în următorii ani ar trebui ca județul să nu prea mai aibă drumuri de piatră”, spune președintele CJ, Doina Federovici, dar de la intenții la fapte drumul e la fel de lung, iar procedurile sunt birocratice și extrem de greoaie. S-a văzut cel mai bine pe așa zisul drum strategic.
Drumul spre Ştefăneşti aşteaptă lucrări
Nici la drumuri naționale situația nu este roz. Pe 29 martie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a emis ordinul de începere a lucrărilor pentru modernizarea DN 29D Botoșani-Ștefănești, pe o lungime totală de 42,7 km. Proiectul cuprinde realizarea a două viaducte și a cinci poduri noi, plus reabilitarea a trei poduri. Doar că lucrurile au rămas tot pe hârtie, pentru că executantul, o asociere de firme condusă de Autotehnorom SRL, alături de OPR Asfalt SRL și Obras Publicas Y Regadios SA, nu a făcut nimic în zonă. Este drept, termenul de realizare a lucrărilor este de doi ani.
Europeanul spre Iaşi bate pasul pe loc
Cât privește drumul național Botoșani-Târgu Frumos, și aici situația evoluează destul de greu. Autorizația de construire nu a fost încă emisă, deși unii sperau ca lucrările să înceapă imediat după sărbătorile pascale. Prima licitaţie a început în mai 2018 şi s-a sfârşit pe 22 ianuarie 2019, când a fost anulată pe motiv că toate cele 12 oferte depuse erau neconforme. Imediat, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunţa că va relua licitaţia cât mai repede, dar nu a făcut-o decât pe 6 martie 2019, cu o zi înainte de vizita ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, la Botoşani. A făcut-o cu aceeaşi valoare, fără a actualiza indicatorii tehnico-economici, iar termenul de depunere a ofertelor a fost amânat de câteva ori până pe 1 iulie, când s-au depus trei oferte şi s-a început perioada de evaluare. Perioada de evaluare s-a prelungit până în martie 2020, iar într-un final, în vara anului trecut, a fost desemnat constructorul și semnat contractul de proiectare și execuție, lucrarea urmând să fie realizată de asocierea SC Aqua Parc SRL – SC Mavgo Holding SRL – Vahostav – SK a.s. – Trameco SA.
Lucrurile stagnează însă de câteva luni bune din cauza întârzierilor în prezentarea proiectului pentru autorizarea de construire, care a dus la întârzieri în lanț în obținerea unor avize. „Precizez anul pentru că este important – de șapte-opt ani ne chinuim cu drumul acesta, iar ordinul de începere a lucrărilor se va da pe 5 mai 2021”, spunea Costel Șoptică, președinte PNL Botoșani. Acum, toată lumea se roagă ca investiția să nu fie blocată de vreo asociație de protecție a liliecilor, însă, dacă lucrurile vor merge fără piedici, și aici lucrările vor fi finalizate abia prin 2023.
