Accesul la informaţie este astăzi extrem de simplu, însă, în ciuda acestui fapt, fenomenul mamelor minore este în continuare o realitate dramatică ce dă peste cap vieţile a zeci de familii în fiecare an. Astfel, zeci de tinere dau naştere unor bebeluşi în fiecare an la Botoşani, dar şi în ţara, ceea ce duce România pe primul loc în Europa la acest capitol. Doar anul trecut 18 fete de 14 şi 15 ani au devenit mame. Cu alte cuvinte şi-au început viaţa sexuală la 12-13 ani poate.
În total, anul trecut 86 de minore din Botoșani au născut un copil, iar, dintre ele, 50 au întrerupt cursurile. În 2019 au fost 82 de mame minore, iar în 2018 au fost 80. Anul trecut şapte fete de 14 ani au devenit mame, 11 la 15 ani, 27 la 16 ani şi 41 la 17 ani. Dintre acestea, peste 20 sunt deja la al doilea sau chiar la al treilea copil. Până să devină majore. Iar lipsa de educaţie pare să devina tot mai des numitorul comun.
Cifrele sunt, însă şi mai mari, dacă ar fi să ne raportăm la momentul în care acestea au rămas însărcinată, ele fiind minore în momentul conceperii copilului. Astfel, numărul creşte vertiginos până la 187 de tinere care au rămas gravide până să împlinească 18 ani.
Bunică la 31 de ani
Această realitate duce la situaţi absolut halucinante. Astfel, în Hilişeu Horia, spre exemplu, o femeie de 31 de ani era deja bunică, în urmă cu câţiva ani, când fata ei de 16 ani a născut. La rândul ei, mama de 52 de ani se putea deja numi străbunică.
Un alt exemplu este cel al fetei de 15 ani care a născut la Botoșani, în noaptea de Anul Nou. Prima mămică din acest an, își va crește copilul sprijinită de familie. Aceasta nu a mers la școală până în prezent, fiind înscrisă abia acum în programul „A doua șansă”, a precizat Protecția Copilului Botoșani.
„Adolescenta și copilul său nou-născut nu se află într-o situație de risc de separare de mediul familial / de persoane alături de care să se bucure de viața de familie și a dezvoltat legături stabile de atașament, iar la externare va beneficia de suport emoțional și sprijin material-financiar pentru creșterea, îngrijirea și educarea sugarului în familie”, a precizat un reprezentant al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani.
Adolescenta nu a fost niciodată în sistemul de protecție al copilului și nu a fost școlarizată, însă în prezent este înscrisă în programul A doua șansă, urmând să înceapă cursurile școlare din toamna anului 2021-2022.
România fruntaşă la mame minore
Peste 16.600 de adolescente au devenit mame, în 2020. Dintre acestea 749 la 15 ani. Cele mai multe sarcini în adolescență sunt înregistrate la fetele cu cel mai scăzut nivel de educație, mai puțin de patru clase. Aceste cifre ne plasează pe un loc fruntaș în Uniunea Europeană, pe care îl disputăm cu Bulgaria.
Dintre cele 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se aflau la prima naștere, iar 29 la a doua naștere. Pe segmentul 15 – 19 ani, dintre cele 17.933, 13.291 se aflau la prima naștere, în vreme ce 3.851 se aflau la a doua naștere, 710 la a treia naștere, 70 la a patra naștere și 11 la cel de-al cincilea copil.
Doar 2% din adolescente ajutate de serviciile publice de asistență socială
Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre mamele adolescente spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România în 2020.
„Distanța mare față de cabinetele medicale și lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum și lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii, împiedică multe adolescente însărcinate din zonele rurale defavorizate să meargă la medic și de multe ori acestea așteaptă până când situația se înrăutățește sau recurg la auto-medicație în timpul sarcinii. Aceste mame trebuie susținute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuții să nu fie puși în situații de risc”, spune Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Factorii de influență sunt grupați în trei categorii, cei care țin de familie, cei care țin de educație și cei care țin de autoritatea publică locală. Dacă ceea ce ţine de familie nu poate fi influenţat din exterior, iar educaţia este „facultativa” pentru multe din aceste tinere, partea de autoritate publică locală poate fi mai mult fermă și implicată în această ecuație. Dar pentru asta ar trebui revizuit cadrul legal, iar instituţiile statului chiar să colaboreze, concret, nu doar la nivel declarativ.
