Mai mult de o persoană din trei care are un loc de muncă în Botoșani lucrează la stat. Asta reiese din cele mai recente date centralizate de Direcția Județeană de Statistică (DJS). „Sunt estimări legate de numărul mediu al salariaților pe forme de proprietate, nu o evidență clară a celor care lucrează la stat sau în privat”, explică Valentin Popa, directorul executiv al DJS.
Datele cele mai recente sunt din 2018 și reflectă fidel evoluția economiei locale. Astfel, în 1991 la Botoșani erau 107.214 angajați, cu toții la stat. În 2018 mai erau 54.484 de angajați, adică aproape jumătate din numărul celor înregistrați imediat după Revoluție, dar dintre aceștia peste 36% (aproape 20.000) lucrează la stat. Ca elemente de detaliu, în Botoșani lucrează încă 238 de persoane în structuri cooperatiste și patru persoane în structuri cu proprietate obștească.
Datele statistice mai arată că Botoşaniul are cu 10% mai mulţi bugetari decât media naţională şi dublu faţă de judeţele dezvoltate.
Educația și Sănătatea – cât toată industria prelucrătoare
Statul, ca entitate, nu patronează doar instituțiile publice, adică instituțiile cunoscute ca fiind „bugetare”. Sub diverse forme și în diferite proporții, statul este implicat și în acționariatul unor diverse companii, mai mari sau mai mici. Astfel, în acest text vom considera angajați „la stat” și angajații din salubritate, furnizarea apei sau producerea de energie termică. Deși nu sunt bugetari, acești angajați lucrează la firme care au capital majoritar sau integral de stat, prin UAT-urile care le patronează.
Cei mai mari angajatori din Botoșani sunt, însă, instituțiile bugetare. Ministerul Educației și Ministerul Sănătății cumulează aproape 13.000 de salariați, dintre care 6.423 în școli și grădinițe și 6.368 în spitale, policlinici și dispensare.
Spre comparație, în industria prelucrătoare, adică în tot ceea ce înseamnă confecții, mobilă sau fabricarea alimentelor sau a echipamentelor electrice și nu numai, lucrează 13.023 persoane. Așadar, numărul bugetarilor din sănătate și educație este aproape egal cu numărul angajaților din fabricile, făbricuțele și atelierele botoșănene.
CJ plătește salarii ce depășesc de opt ori taxele încasate
Instituțiile de forță au și ele un număr mare de angajați la Botoșani. În Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și SRI lucrează 3.081 de persoane, adică aproape cât în agricultură, hoteluri și restaurante la un loc.
În furnizarea apei și salubritate sunt înregistrate 1.240 de persoane, cu mențiunea că acestea lucrează la stat, dar nu sunt bugetare. În cultură, un alt domeniu în care statul este angajator aproape exclusiv, figurează 667 angajați. În centralizarea făcută de Statistică în funcție de forma de proprietate apar şapte capitole, din care trei vizează statul. Astfel, avem proprietate integrală de stat, forma mixtă, în care statul e acționar alături de o firmă privată, și instituțiile publice de interes național și local.
În total, cele trei forme de proprietate ale statului însumează 19.621 angajați din cei 54.484 existenți. Procentual, asta înseamnă că peste 36% dintre angajații din Botoșani lucrează la stat.
Situația e dramatică, pentru că județul nu poate supraviețui, practic, fără susținerea financiară guvernamentală. O entitate precum Consiliul Județean încasează anual circa opt-nouă milioane de lei, în timp ce doar cheltuielile de personal se ridică la aproape 70 milioane de lei, adică sunt de opt ori mai mari decât veniturile din taxe și impozite. Mai mult, pe lângă cei aproape 20.000 de angajați la stat sunt înregistrați și 78.000 de pensionari cu o pensie medie de puțin peste 1.000 lei pe lunar, precum și circa 80.000 de copii care primesc alocații.
În plus, angajarea la stat e un dublu privilegiu. Pe lângă siguranța locului de muncă, sunt diferențe majore și în ceea ce privește salarizarea. Potrivit datelor statistice, unii angajați de la stat au salarii aproape duble față de cei din privat.
Vindem mai mult decât cumpărăm
Cei 34.000 de angajați din sfera privată reușesc să producă și să exporte o parte din bunuri, în 2018 valoarea vânzărilor de mărfuri vândute în străinătate fiind de 326 milioane de euro. Aparent, industria ușoară, care lucrează în lohn, este cea care ar trebui să predomine, dar datele statistice spun că s-au vândut hârtie și produse din aceasta de aproape 276 milioane de euro. Textilele și articolele din textile au depășit cu puțin cinci milioane de euro, iar vânzarea de piei și blănuri a adus în Botoșani 4,2 milioane de euro.
La capitolul importuri s-au înregistrat mărfuri de 274 milioane euro, deci botoșănenii au vândut în străinătate marfă cu 50 milioane de euro mai scumpă decât cea cumpărată. Cele mai mari importuri, de 192 milioane de euro, au fost realizate în zona produselor textile. Trebuie menționat că aproape un sfert din importuri provin din Ucraina.
