Aleşii locali au dezbătut din nou, la cea mai recentă şedinţă a Consiliului Municipal, problema garajelor din oraş. Aceste construcţii au ajuns de multe ori loc de refugiu pentru proprietari ca loc de recreere sau cămară, în timp ce maşinile rămân parcate în exterior. De asemenea, acestea ocupă extrem de mult loc, iar dărâmarea lor ar oferi posibilitatea creării de noi locuri de parcare pentru cei care nu au unde să-şi lase autoturismele.
Astfel, în şedinţa din 22 decembrie a fost dezbătut un proiect ce viza prelungirea unor concesiuni. Atunci, Raluca Curelariu, consilier de la USR PLUS, a propus ca pentru terenurile unde se află garaje concesiunea să fie prelungită până la 31 decembrie 2023, nu până în martie 2025, aşa cum era trecut în proiectul de hotărâre. Alesul local a făcut aceeaşi propunere şi în şedinţa de la finalul lunii noiembrie, însă fără sorţi de izbândă.
Acesta a fost susţinută şi de consilierul liberal Eugen Ţurcanu, care a apreciat că se impune schimbarea strategiei în privinţa garajelor. „I-am propus domnului viceprimar Buhăianu, şi vă propun şi dumneavoastră, stimaţi colegi, să alegem un cartier unde să intervenim în următorii ani şi în acel cvartal să nu mai prelungim deloc aceste concesiuni şi să luăm măsura radicală de a le demola, pentru a face parcări”, a spus Eugen Ţurcanu.
Potrivit acestuia, acolo unde sunt baterii de 20 de garaje, încap aproximativ 40 de maşini. „Multe garaje sunt transformate de cele mai multe ori în beciuri, poduri, magazii, iar maşinile stau afară şi atunci să le transformăm în locuri de parcare”, a mai precizat consilierul liberal.
„Mi-aş dori să putem face lucrul acesta fără procese”
La rândul său, consilierul liberal Cătălin Flutur a anunţat că votează amendamentul propus de Raluca Curelariu, însă a apreciat că dărâmarea acestor construcţii este aproape imposibilă. „Este un document făcut de Serviciul Patrimoniu şi Serviciul Juridic în care explică de ce nu se mai poate face acest lucru, pentru că acolo sunt nişte autorizaţii de construire. Noi avem doar terenul. Mi-aş dori să putem face lucrul acesta fără să intrăm în nişte procese interminabile, procese în care vom fi parte şi în care vom fi traşi eventual la răspundere pentru un vot de-al nostru necugetat”, a explicat Cătălin Flutur.
Şi viceprimarul Bogdan Buhăianu a anunţat că grupul PSD votează amendamentul, dar asta nu înseamnă că social democraţii îşi doresc numaidecât dărâmarea respectivelor construcţii, „ci doar o eficientizare a locurilor de parcare din municipiu şi o siguranţă a faptului că botoşănenii îşi parchează într-adevăr maşinile în garaje”.
În discuţii a intervenit viceprimarul Liviu Toma, de la Pro România, care a anunţat că va vota amendamentul, motivat de faptul că multe garaje au o cu totul altă destinaţie.
„Vreau să-l văd pe cel care vine cu proiectul de dărâmare”
„Ceea ce votăm noi, astăzi, aici, şi văd că ne înghesuim toţi să culegem nişte laude, nu are nici o legătură cu starea de fapt şi ceea ce doriţi dumneavoastră. Vreau să-l văd pe cel care vine cu proiectul de dărâmare. Noi acum limităm de la anul 2025 la anul 2023 o concesiune. Ce e în plus aici? Tare cred eu că în 2023 o să venim şi o să spunem că mai prelungim cu doi sau cu trei ani. Eu vreau să-l văd pe viceprimarul de resort să vină cu o iniţiativă să spună că în cartierul X dăm garajele jos”, a replicat Cătălin Flutur.
În cele din urmă, amendamentul Ralucăi Curelariu a întrunit 22 de voturi „pentru”, cu acelaşi număr de voturi fiind aprobat şi proiectul de hotărâre în ansamblu.
Garajele au fost desfiinţate în alte oraşe
În alte oraşe din ţară, printre care şi municipiul Cluj, garajele au fost demolate. În ultimii ani, edilii botoşăneni au evitat acest subiect, cel mai probabil din raţiuni electorale.
La Botoşani, cele mai multe garaje au fost construite după 1990, când s-au încheiat contracte de concesiune pe 25 de ani, la preţuri modice.
În municipiu sunt aproximativ 3.000 de garaje, suprafaţa medie ocupată de o astfel de construcţie fiind de 20 de metri pătraţi. „Din punct de vedere practic, aceste garaje încurcă, pentru că ocupă mult spaţiu şi s-ar putea amenaja mult mai multe locuri de parcare, dacă ar fi demolate. Şi din punct de vedere estetic, acestea arată urât. Nu există unitate din punct de vedere arhitectural, unele dintre ele sunt vechi, neîntreţinute, au un aspect neplăcut. Există totuşi un plus – municipalitatea încasează sume importante din concesiuni”, afirma viceprimarul Marian Murariu, în septembrie 2019.
La şedinţele de negociere, viceprimarul a explicat că a întâlnit cetăţeni la şedinţele de negociere şi au fost persoane care aveau contract de 25 de ani şi plăteau de la unu până la 3,5 lei pe metru pătrat pe an. La încheierea unui nou contract, concesiunea este stabilită la preţul zonei, ajungându-se la 61 de lei pe metru pătrat în zona centrală.
