Cel mai mare spital din judeţ dă semne de viaţă. Spitalul Judeţean îşi revine, încetul cu încetul, la circuitul medical normal pentru a primi şi pacienţi non-covid. În acest sens, opt containere şi două corturi au fost montate în curtea spitalului ca zone tampon pentru pacienţii ce vor fi internaţi şi pentru care se vor efectua teste covid chiar de la prezentare. Aceştia vor fi ulterior internaţi pe secţiile de suspecţi covid, care sunt cardiologie, neurologie, medicină internă 1 şi 2, chirurgie plastică, chirurgie generală. Aceste secţii însumează 77 de paturi.
Aşa cum „Monitorul” a arătat în urmă cu câteva săptămâni, potrivit unei noi reglementări a Ministerului Sănătăţii, începând de săptămâna trecută, toţi pacienţii testaţi pozitiv, cu forme uşoare sau asimptomatici, internaţi în cadrul blocului central al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) „Mavromati”, au fost transferaţi către Spitalul de Recuperare şi către Spitalul de Pneumoftiziologie, în total aproape 60 de pacienţi. Cele două unităţi sanitare au fost stabilite ca spitale suport de faza a doua pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul Sars-CoV-2 printr-un ordin al ministrului Sănătăţii.
„Am reuşit să mai degrevăm Spitalul Judeţean de covid”
Acum, conducerea unităţii sanitare încearcă, folosindu-se de compartimentarea clădirii blocului central, să le ofere şi botoşănenilor care nu au covid o şansă la sănătate şi o viaţă normală. Astfel, în majoritatea secţiilor accesul se face pe la mijlocul acestora, jumătate fiind în tronsonul C al spitalului şi jumătate în tronsonul A.
Prin testarea rapidă a pacienţilor se încearcă astfel ca unul dintre tronsoane să fie destinat pacienţilor confirmaţi cu covid, iar celălalt pentru pacienţii non-covid, care au nevoie vitală de o intervenţie chirurgicală. „Am reuşit să mai degrevăm Spitalul Judeţean de covid şi să redăm populaţiei adevăratele noastre specialităţi: chirurgie abdominală traumatică, plastică. L-am adus în stadiul în care Spitalul Judeţean poate asigura urgenţe chirurgicale, traumatice, urologice”, a precizat medicul Radu Malancea, managerul interimar al SJU „Mavromati”.
Secţii divizate pentru pacienţi
În acest sens secţiile au fost divizate şi cu folii de protecţie din plastic, iar personalul are un traseu bine stabilit pentru a se evita aproape complet contaminarea de orice natură. Chiar şi lifturile spitalului, patru la număr, au fost clar marcate, fiecare pentru a transporta un anume tip de pacient. Spre exemplu, cu liftul 3 se face transportul pacientului suspect covid, cu liftul 4 se face transportul pacientului confirmat, în timp ce liftul doi este considerat un lift „curat”, iar liftul 1 este folosit doar pentru transportul personalului.
De altfel, pe unele secţii s-a creat un culoar special de la liftul 4 direct până în sectorul covid, astfel ca pacienţii transportaţi pe targă să nu fie duşi prin alte zone.
Chiar şi recipientele cu mâncare sunt transportate pe secţie cu liftul „curat”, iar la colectare sunt catalogate ca „deşeuri medicale infecţioase”, tocmai pentru a se evita contaminarea personalului sau a liftului cu care au urcat pe secţii.
Jumătate din blocul operator a fost transformat în secţie de Anestezie şi Terapie Intensivă
Pentru a se mări capacitatea secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), jumătate din blocul operator, situat la etajul opt, a fost transformat în secţie ATI. Decizia vine şi pentru a se permite observarea pacienţilor fără expunerea personalului, asta pentru că sălile de operaţii sunt construite cu o anticameră cu un geam de sticlă, astfel că personalul medical poate sta în acele antecamere, fără a fi echipat în permanenţă şi intră doar în caz de nevoie, cu combinezon, în cazul pacienţilor cu covid.
Măsurile luate de conducerea spitalului, cu ajutorul și sub coordonarea DSP și al Prefecturii Botoșani, sunt menite să redea spitalul treptat tuturor pacienţilor, însă fără a omite faptul că bolnavii de covid pot fi în continuare foarte contagioşi şi pot pune în pericol şi restul pacienţilor. „În momentele acestea grele tot sistemul sanitar judeţean trebuia luat ca o singură unitate, nu că acela este la Consiliul Local, ăla este la Consiliu Judeţean. Sistemul sanitar trebuia privit ca un tot. Trebuia organizat în aşa fel încât populaţia cu alte afecţiuni să nu sufere din cauza acestei pandemii, sau măcar să sufere mai puţin. Trebuie să încercăm cât mai repede, să începem reluarea activităţii medicale pe toate specialităţile la spital, pentru că sunt atât de mulţi bolnavi care au nevoie de acest spital”, a spus medicul Radu Malancea, managerul interimar al SJU „Mavromati”.
Spital infectat de la primul pacient
Spitalul Judeţean a fost transformat în Spital covid pe data de 3 aprilie, după ce zeci de cadre medicale din cadrul acestuia au fost infectate cu coronavirus. La un moment dat Botoşaniul ocupa primul loc pe ţară în privinţa numărului de cadre medicale infectate raportat la numărul total de îmbolnăviri.
Spitalul Judeţean „Mavromati” s-a infectat chiar de la primul pacient cu Covid-19, o tânără în vârstă de 27 de ani, din Cândeşti, care, până la confirmarea cu noul virus a fost plimbată pe mai multe secţii ale spitalului. Femeia s-a infectat după ce a participat la înmormântarea mamei sale unde veniseră şi mai multe rude din străinătate. După câteva zile aceasta a început să se simtă rău şi a fost transportată la spital. Însă, deşi avea simptome specifice, medicii infecţionişti care au consultat-o au refuzat testarea din cauza definiţiei de caz de la vremea respectivă. Într-un final, după insistenţele mai multor cadre medicale tânăra a fost testată rezultatul fiind pozitiv. Ulterior aceasta a fost transportată la Iaşi, iar câteva zile mai târziu şi-a pierdut viaţa. În urma contactului cu tânăra 49 de cadre medicale au fost trimise în autoizolare.
Iniţial femeia a fost considerată pacientul zero de la SJU, însă după câteva săptămâni, în urma unei anchete epidemiologice a fost descoperit faptul că la aceeaşi înmormântare a participat şi o asistentă din cadrul unităţii sanitare, care a ascuns cu seninătate acest lucru. Acesta şi-a infectat cel puţin o colegă şi s-a ales cu un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor.
Secţii închise rând pe rând
După descoperirea primului caz de la Botoşani, secţiile spitalului au început să cadă rând pe rând, tot mai multe cadre medicale fiind infectate. De asemenea o serie de pacienţi au fost îmbolnăviţi chiar în timp ce se aflau internaţi în spital, iar unii dintre aceştia şi-au pierdut viaţa.
Printre cei care au pierdut lupta cu acest virus se numără şi medicul primar de medicină internă Mariana Andrioaie care a decedat în spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi. Femeia, în vârstă de 67 de ani, făcea doar gărzi în Spitalul Judeţean, şi a fost primul medic care a insistat ca tânăra de 27 de ani, diagnosticată cu coronavirus, să fie testată pentru această boală, în ciuda opoziţiei infecţioniştilor. Deşi medicul a intrat în contact cu acea pacientă, nu a fost pozitivă iniţial pentru Covid19, ea fiind retestată după câteva săptămâni, când a început să acuze simptome specifice. De altfel, medicul a fost şi de gardă cu câteva zile înainte să acuze starea de rău care a adus-o la spital.
Nouă cadre medicale cu dosare penale
La Botoşani nouă dintre cele 13 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor pe perioada stării de urgenţă sunt pe numele unor cadre medicale. Radu Malancea, managerul SJU a susţinut în cadrul unei conferinţe de presă că acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că la începutul pandemiei nici măcar cadrele medicale nu credeau în virusul Covid-19.
De altfel, acesta spune că aşteaptă rezultatele anchetelor desfăşurate de procurori în fiecare caz în parte pentru a se stabili vinovatul. „Posibil că unii dintre cei infectaţi s-au crezut nişte semizei. Cei cu dosare penale posibil că s-au crezut semizei. Mulţi au desconsiderat contagiozitatea”, a mai spus medicul Radu Malancea.
