PNL a venit la putere pe un val care s-a ridicat printre altele și prin discursul critic la adresa PSD, referitor la angajările de sinecuri în administrația publică centrală și locală. În toamna anului trecut promiteau un val de disponibilizări, a cărui dimensiune a variat, scăzând cu cât s-au apropiat mai tare de preluarea guvernării. Astfel, s-a ajuns de la câteva sute de mii, la câteva zeci de mii, pentru ca în momentul adoptării bugetului pe 2020 să se vorbească de disponibilizarea a 2.000 de finanțiști.
În patru luni, liberalii au angajat un sfert cât au angajat pesediștii în trei ani
Nu numai că nu s-a întâmplat acest lucru, dar datele Ministerului Finanțelor arată că de când au preluat guvernarea, liberalii au făcut deja în instituțiile statului un sfert din numărul angajărilor pe care PSD le-a realizat în perioada 2016-2019.
Deși Klaus Iohannis declarat de la Cotroceni că guvernarea PSD a majorat aparatul bugetar cu 100.000 de funcționari angajați pe pile, iar premierul Ludovic Orban estima numărul la 60.000, datele Ministerului Finanțelor arată că aceștia au mistificat realitatea. Astfel, în perioada decembrie 2016 – octombrie 2019, aparatul bugetar a crescut cu 45.423 de slujbe, de la 1.190.366 la 1.235.789.
Din octombrie 2019 și până la finalul lunii februarie a acestui an, guvernarea liberală a creat 10.551 de noi posturi la stat, ajungându-se la finalul lunii la un sold al bugetarilor de 1.246.340. Doar în luna februarie, numărul angajaților la stat a crescut cu 5.268 și nici vorbă de concedierea „sinecuriștilor – fini, finuțe, verișoare/verișori și alte rubedenii” așa cum au promis. Mai mult, aceștia și în perioada de criză, își iau salariile liniștiți, nu au intrat în șomaj tehnic și nici nu și-au pierdut locul de muncă.
În martie, toți banii statului s-au dus doar pe pensii și salarii
Mihaela Ciocoiu, fost consilier al ministrului tehnocrat al Finanțelor, Anca Paliu Dragu, a dezvăluit că luna martie, care a adus, e drept, și o creștere a numărului de angajați în sănătate din cauza pandemiei, a marcat o premieră istorică tristă pentru România: „toți banii statului s-au dus pe salarii și pensii”. Astfel, din cele aproximativ 19,4 miliarde de lei colectate, aproape 8,9 miliarde lei au reprezentat salariile bugetarilor pe luna martie și aproximativ 10,6 miliarde de lei pensiile.
Deficitul bugetar a explodat înainte de criză
Deficitul bugetar a crescut în martie cu aproape 10 miliarde de lei, ajungând la 1,67% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele trei luni ale anului, de la 0,73% din PIB la finalul lunii februarie, potrivit datelor publicate la începutul săptămânii de Ministerul Finanţelor Publice.
Scuza liberală: greaua moștenire
În primul rând, bugetul pe 2020 a fost creionat de ministrul liberal al Finanțelor, Florin Cîțu. Preluând guvernarea din noiembrie, a avut acces la toate datele economice ale țării și trebuia să facă bugetul în cunoștință de cauză.
A doua scuză, cea legată de criză, poate funcționa doar pentru ultimele două săptămâni ale lunii martie, pentru că în primele două luni și jumătate economia a funcționat, teoretic, normal. Cu toate acestea, după primele două luni din acest an, deficitul bugetului general consolidat era de 8,3 miliarde de lei, respectiv 0,73% din PIB. Spre comparație, în aceeași perioadă a anului trecut deficitul bugetar se cifra la 0,54% din PIB.
Prognoza optimistă: deficit 6,7%
La jumătatea lunii aprilie, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că deficitul bugetului general consolidat pentru acest an va urca la 6,7% din PIB, după prima rectificare bugetară din 2020, în condiţiile în care măsurile adoptate pentru stimularea economiei reprezintă 3% din PIB.
Pe de altă parte, Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, construit pe un declin al PIB real cu 1,9%, este unul foarte optimist, şi evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3% – 7,45% din PIB.
