Județul Botoșani poate concura cu succes la titlul de județ cu cele mai proaste drumuri din țară.
Rețeaua de drumuri de la noi din județ măsoară puțin peste 2.500 de kilometri, mai exact 2.534 de kilometri. Din păcate însă, majoritatea drumurilor, adică 58,6%, mai exact 1.484 de kilometri, sunt din categoria celor comunale, care se află într-o stare groaznică, în sensul că sunt puține cele circulabile în mod decent. Spre deosebire, la nivel național, drumurile comunale reprezintă doar 38,7% din întreaga rețea de drumuri.
Bani cu țârâita pentru drumurile comunale
Starea drumurilor comunale din județul Botoșani va fi o problemă mereu, pentru că primăriile, care sunt administratorii acestora, nu au bani nici măcar pentru întreținere. Ele sunt dependente de fondurile alocate de la bugetul județean, care sunt insuficiente în mai toate cazurile, deoarece și Consiliul Județean (CJ) primește puțini bani de la bugetul național pentru drumuri.
În acest an, de exemplu, judeţul Botoşani a primit de la Guvern 18,7 milioane de lei pentru întreţinerea drumurilor judeţene şi comunale. Suma, care este cu 10% mai mică decât anul trecut, a fost împărțită după algoritmul 70% pentru drumurile județene și 30% pentru cele comunale. Adică, celor 78 de unități administrativ-teritoriale, incluzând aici și orașele și municipiile, le-au revenit aproximativ șase milioane, și asta după ce a fost aprobat un amendament al vicepreședintelui CJ Dorin Birta, prin care s-a suplimentat cu 300 de mii de lei alocația bugetară pentru comuna Mihai Eminescu, pentru repararea drumului ce duce la Lacul cu Nuferi.
Primarii au preferat să crească salariile
Raportând banii alocați la rețeaua de drumuri comunale se poate observa că, în medie, în acest an, de la bugetul județean au fost repartizați câte 4.000 de lei pe fiecare kilometru de drum comunal, din care primarii trebuie să asigure modernizarea, dar și deszăpezirea acestora. La aceste fonduri ar trebui să se adauge sumele dislocate de primării pentru drumurile comunale din bugetele proprii, doar că, în majoritatea cazurilor, acestea lipsesc cu desăvârşire, deoarece primăriile din județ abia dacă își asigură cheltuielile de funcționare, mai ales după ce în urmă cu doi ani s-a lăsat majorarea salariilor aparatului propriu la mâna consilierilor locali.
Drumuri din Evul Mediu prin comune
Principala sursă de finanțare a drumurilor comunale rămânea Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), dar și în acest caz, majoritatea primăriilor au preferat să depună proiecte pentru săli de sport sau cămine culturale în loc de drumuri sau alimentări cu apă și canalizări. Astfel, nu mai este o mirare faptul că din cei aproape 1.500 de kilometri de drumuri, doar 500, adică o treime sunt, teoretic, asfaltate sau betonate, dar nici acestea nu sunt într-o stare foarte bună, în cele mai multe cazuri fiind într-o stare mai proastă decât drumurile de pământ sau cele de piatră. Drumurile pietruite reprezintă 37% din rețeaua de drumuri comunale, iar cele de pământ 30%.
Situație ameliorată pe drumurile județene
Lucrurile au început să stea puțin mai bine la capitolul drumuri județene, investițiile din ultimii doi ani începând să se vadă. Astfel, din totalul de 652 de kilometri la nivelul județului, aproximativ 241, adică 37% sunt asfaltați. Din aceștia, peste 81% asigură condiții bune de circulație, 14% mediocre, iar 5% sunt în stare proastă. De asemenea, 266 de kilometri, adică 41% din rețeaua de drumuri județene, au o îmbrăcăminte asfaltică ușoară, adică un start subțire de asfalt, de câțiva centimetri, turnat peste structura drumului. Deoarece majoritatea covoarelor asfaltice au fost turnate în ultimii doi-trei ani, 50% dintre acestea se prezintă în stare bună, 17,4% sunt într-o stare mediocră, în timp ce aproape o treime (31,7%) sunt rele
Câteva sute de metri, situate dincolo de stațiile de betoane de la Bucecea spre Hânțești sunt de-a dreptul impracticabili, fiind distruși de mașinile ce deservesc balastiera de pe malul Siretului.
Drumul strategic, călcâiul lui Ahile
Marea problemă este că în secolul XXI mai avem peste 144 de kilometri de drum județean de pământ și piatră. Dintre aceștia, peste 90% au stare mediocră, în timp ce 6,4% sunt proaste. Într-o stare bună sunt doar 3% din drumurile de piatră, adică doar ceva mai mult de patru kilometri.
Per total, 51,5% din drumurile județene sunt bune, 32,3% sunt mediocre, iar rele și impracticabile sunt 16,2%.
Situația ar fi fost mult mai bună dacă CJ ar fi realizat cea mai importantă investiție cu bani europeni din ultimele trei decenii, drumul strategic. Acesta ar fi adus la stadiul de foarte buni aproape 100 de kilometri de drum județean, care acum sunt incluși în categoriile „rea” și „mediocră”. Din acești 100 de kilometri, mai bine de 70 au îmbrăcăminte asfaltică, iar 30 sunt de piatră și pământ.
Nu sunt bani pentru drumurile de piatră
Șansele ca un drum județean să treacă de la piatră la asfalt sunt foarte mici în viitorul apropiat și ele sunt legate doar de primirea unor fonduri guvernamentale prin programe de genul PNDL. Dar nici aici lucrările nu merg așa cum ne-am dori, majoritatea proiectelor fiind întârziate, iar unele care ar fi trebuit să fie terminate deja, nici măcar nu sunt scoase din nou la licitație, după ce Tehnic Asist a renunțat la contracte.
CNAIR ne condamnă la șosele proaste
În categoria drumurilor naționale sunt incluși 398 de kilometri din rețeaua rutieră din județ. Starea acestora este jalnică, fiind cu mici excepții un atentat la siguranța circulației. De departe cele mai grave situații se înregistrează pe drumurile Botoșani – limită cu județul Iași (DN 28B/E58) și Botoșani – Ștefănești (DN 29 D). Cele două sectoare de drum măsoară împreună aproximativ 90 de kilometri. Este vorba de 90 de kilometri de chin pentru șoferi, chin care, în ciuda promisiunilor politicienilor de toate culorile, nu se va sfârși prea curând, deși licitațiile s-au finalizat. Aceste drumuri nu au mai fost modernizate de zeci de ani, deși, între timp, valorile de trafic au explodat, iar ele s-au degradat continuu.
Sume ridicole alocate în acest an
Cu toate acestea, dintr-un răspuns oficial transmis de către CNAIR „Monitorului de Botoșani”, reiese clar că, la momentul actual, nu este o dată preconizată pentru semnarea contractelor pentru reabilitarea celor două sectoare de drum și că banii alocați prin credite bugetare, finanțări certe, sunt ridicol de puțini, 10 milioane de lei pentru Botoșani – Târgu Frumos dintr-un total de 320 de milioane, adică 3% din necesar, și două milioane de lei pentru Botoșani – Ștefănești, dintr-un total de 260 de milioane, adică 0,7% din valoarea investiției.
Situația este proastă și la nivel național
România avea, anul trecut, numai 866 de kilometri de autostrăzi, reprezentând 4,8% din totalul drumurilor naţionale şi 26.860 de kilometri de drumuri pietruite şi de pământ, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
La 31 decembrie 2019, drumurile publice totalizau 86.391 kilometri, din care 17.873 kilometri (20,7%) drumuri naţionale, 35.083 kilometri (40,6%) drumuri judeţene şi 33.435 kilometri (38,7%) drumuri comunale.
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 38.166 kilometri (44,2%) drumuri modernizate (în proporţie de 92,8% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.365 kilometri (24,7%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 26.860 kilometri (31,1%) drumuri pietruite şi de pământ.
Drumuri îmbătrânite și periculoase
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 35,1% din lungimea drumurilor modernizate şi 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
Din totalul drumurilor naţionale, 34,6% (6.176 kilometri) erau drumuri europene, 4,8% (866 kilometri) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 10,8% (1.923 kilometri) drumuri cu patru benzi, 1,6% (290 kilometri) erau drumuri cu trei benzi şi 0,2% (35 kilometri) drumuri cu șase benzi.
Drumurile judeţene erau în proporţie de 42,3% drumuri modernizate şi 37% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.