Într-o societate care ar trebui să se bazeze pe educaţie şi în care accesul la informaţie este tot mai facil, zeci de adolescente continuă să devină mame, curmându-şi astfel brusc copilăria. Aceasta este şi povestea Mirunei, în vârstă de 14 ani, care în acest an ar fi trebuit să termine clasa a VIII-a şi să se înscrie la liceu. Până anul trecut, fata îşi vedea următorii ani din viaţă ca oricare alt copil de vârsta ei. Spera să poată învăţa cât mai bine, pentru a intra la un liceu bun, iar ulterior visa să meargă la facultate, ceea ce ar fi însemnat să fie prima din toată familia ei care să facă acest pas. Acum, însă, nu mai îndrăzneşte să viseze, iar planurile i s-au schimbat radical.
În prezent fata are vărsat de vânt şi este internată în spital. Nu însă pentru boala copilăriei, ci pentru că, ea însăşi un copil, a ajuns la spital, la începutul acestei luni, pentru a da naştere unui copil. Deşi viaţa i s-a schimbat radical, Miruna spune că nu are regrete şi nu ar vrea să renunţe la ghemul de om care stă cuminte la pieptul ei. Vrea doar să-şi vadă copilul sănătos. Atât.
Zeci de copile au devenit mame anul trecut
Din păcate povestea Mirunei este povestea a zeci de copile din judeţ, an de an. Din cauza lipsei de educaţiei, a dorinţei de a scăpa dintr-o casă cu părinţi fie prea represivi, fie nepăsători, sau pur şi simplu din întâmplare, zeci de adolescente devin mame şi trebuie să uite de studiat şi să înveţe să devină adulţi, luând astfel viaţa în piept de la vârste tot mai fragede.
Zeci de eleve au rămas însărcinate de pe băncile şcolii şi au adus pe lume copii anul trecut. Astfel, în 2019, au născut la Maternitatea Botoşani 82 de mame minore, comparativ cu 76 cât au fost în 2018. Cele mai multe au vârsta de 17 ani, iar cea mai tânără mamă a avut 14 ani, la fel ca şi cea care a dat naştere în aceste zile. Potrivit reprezentanţilor Spitalului Judeţean „Mavromati”, 50 dintre mamele minore au avut vârsta de 17 ani, 22 au avut vârsta de 16 ani, 7 mame -15 ani, iar trei 14 ani.
Lipsa de educaţie şi de comunicare, printre principalele cauze ale fenomenului
Cadrele medicale spun că multe dintre mămicile minore provin din familii defavorizate din mediul rual, cu mulţi copii, ori cu părinţi plecaţi în străinătate. „De cele mai multe ori, mamele adolescente provin din familii sărace, fără acces la consultaţie medicală constantă, de calitate, şi de aici consecinţe extrem de grave şi din păcate ireversibile, care se concretizează în naşteri premature, creşterea procentului de mortalitate infantilă, copii crescuţi de copii în medii socio-economice precare. E sugestivă imaginea în care o mămică minoră urmăreşte desene animate alături de pruncul ei. Ca şi cauze, predominante sunt destructurarea familiei, lipsa de comunicare între părinţi şi copii, gradul redus de şcolarizare”, a declarat Ioan Asaftei, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean.
„O societate nu se poate baza pe nişte copii educaţi de alţi copii”
Fenomenul naşterii la vârste fragede nu mai este o noutate la Botoşani, iar singurul lucru îmbucurător este că, în ultimii ani, numărul minorelor care au născut s-a menţinut sub 100, deşi totalul a crescut în 2019 faţă de 2018. Grav este, însă, că în multe sate din judeţ sarcinile sunt aproape o obişnuinţă la copile de 15-16 ani, fiind considerate normale şi de autorităţi, care nu mai depun niciun efort pentru a-i convinge pe adolescenţi că viaţa sexuală începută prea devreme are o mulţime de efecte negative.
„O mamă minoră nu este altceva decât o fetiţă, care nu ştie «cu ce se mănâncă viaţa» şi care îşi închipuie că, dacă are un copil, este considerată adult şi este privită altfel de societate. Dar sunt prea mici, iar o societate nu se poate baza pe nişte copii educaţi de alţi copii. Unora copilul le oferă o anumită stabilitate emoţională, chiar materială, deoarece au un venit de pe urma copilului. Dar multe mame nu conştientizează ce înseamnă să ai cu adevărat grijă de un copil”, a precizat medicul specialist în neonatologie şi Pediatrie, Carmen Zaboloteanu, şeful secţiei neonatologie din cadrul Maternităţii Botoşani.
De cele mai multe ori părinţii nu se chinuiesc să le explice copiilor ce presupune începerea vieţii sexuale şi cum se pot proteja, iar la şcoală profesorii abia pot ţine pasul cu programa şcolară. Uneori, până şi orele de dirigenţie, singurele în cadrul cărora se poate face educaţie sanitară, se transformă în ore de matematică sau română. Singurii care au ajuns să mai facă astfel de lecţii sunt cei de la Direcţia de Sănătate Publică, însă sunt prea puţini pentru a ajunge în toate colţurile judeţului. În aceste condiţii sute, poate chiar mii, de copii sunt condamnaţi să trăiască în aceeaşi ignoranţă ca părinţii sau bunicii lor, mulţi deveniţi părinţi, la rândul lor, la 14 sau 15 ani.
„O sarcină nedorită apare în mediile sărace şi acolo unde e ignoranţă. Fetele devin mature din punct de vedere sexual cu patru-cinci ani înainte de a deveni mature din punct de vedere emoţional şi intelectual. Acest lucru, coroborat cu lipsa educaţiei sexuale, duce la o sarcină nedorită”, au declarat psihologii.
