Desant de miniştri şi senatori în judeţul Botoşani. La sfârşitul săptămânii viitoare, sala de şedinţe a Instituţiei Prefectului Botoşani va găzdui lucrările Comisiei senatoriale pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic, condusă de senatorul liberal botoşănean, Costel Şoptică.
La lucrările care se vor întinde pe parcursul zilelor de joi şi vineri au fost invitaţi şi patru miniştri demişi din Cabinetul Orban: Costel Alexe (Mediu), Adrian Oros (Agricultură), Bogdan Gheorghiu (Cultură) şi Marcel Vela (Interne). „Domnii miniştri Costel Alexe şi Adrian Oros au confirmat deja prezenţa la Botoşani şi că încerca să ajungă măcar pentru o parte a lucrărilor şi ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, care are însă o activitate şi la Cluj. L-am invitat şi pe domnul Marcel Vela, care este şi membru al Comisiei”, a declarat Costel Şoptică, adăugând că, o dată pe sesiune, aceasta îşi ţine lucrările în teritoriu pentru a lua pulsul ţării. „Am avut şedinţe şi la Buşteni, dar şi în alte locuri din ţară”, a mai spus senatorul liberal.
La lucrări au fost invitaţi reprezentanţi ai deconcentratelor cu atribuţii pe silvic, mediu şi ape din Botoşani şi judeţele limitrofe.
Soluţie căutată pentru barajul de la Vârfu Câmpului
Una dintre temele ce vor fi abordate priveşte situaţia investiţiei de la barajul de la Vârfu Câmpului, care este o problemă delicată pentru judeţ. Anul trecut, guvernarea PSD se lăuda că a prins bani pentru reluarea investiţiei abandonate în ultimele trei decenii, dar lucrurile nu s-au mişcat.
„Este o problemă delicată acolo. Ministrul Mediului ne va spune ce soluţie tehnică şi ce trebuie făcut pentru reluarea investiţiei, pentru că ţine de Executiv”, a mai spus Şoptică.
Lucrările la barajul de la Vârfu Câmpului au început pe 27 octombrie 1987 şi au fost realizate în proporţie de 70%. Investiţia trebuia finalizată în 1992, dar nu s-a terminat nici până astăzi. În proiectul iniţial, valoarea acestei investiţii este de 168 de milioane de lei, din care până acum, în cei 32 de ani, s-au alocat 118 milioane de lei. Problema este că multe dintre lucrările făcute s-au degradat şi trebuie reintervenit asupra lor, iar investiţia rămasă de făcut trebuie actualizată ca şi preţ.
Pentru continuarea lucrărilor, Ministerul Apelor ar trebui să exproprieze 300 de hectare de teren.
Acumularea Vârfu Câmpului se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 600 de hectare, având o lungime de zece kilometri. Barajul va îndeplini un rol multiplu pentru judeţul Botoşani, de a elimina riscul de inundaţii din toate localităţile aflate în aval, de a suplimenta debitul de apă al Siretului, pentru a oferi sursă de alimentare sistemelor de irigaţii din zonă şi ar putea fi folosit şi pentru producerea de energie electrică prin intermediul unei microhidrocentrale.
