Condamnarea de patru ani şi trei luni de închisoare cu executare primită de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul intentat de procurorii anticorupţie, a avut la bază o probă indubitabilă – agenda personală a omului de afaceri Marcel Bîrsan, ridicată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cadrul percheziţiilor din 15 decembrie 2015. Cel puţin aşa rezultă din motivarea sentinţei făcută de magistraţi imediat după pronunţarea condamnării.
Hotărârea instanţei, care are în total aproape 90 de pagini, arată că în agenda personală a lui Bîrsan erau mai multe menţiuni care făceau referire la contractul semnat între Aristomel Anuşcă (n.r. – socrul lui Florin Ţurcanu), şi societatea Paltinul SRL, firmă paravan folosită pentru construcţia casei lui Ţurcanu. Aparent, acele menţiuni păreau simple evidenţe contabile, dar când au comparat sumele cu valoarea plătită de Anuşcă către Paltinul, anchetatorii au realizat cifrele sunt identice.
În plus, fiind extrem de meticulos în afaceri, Marcel Bîrsan îşi planificase toate lucrările, în agendă fiind trecute activităţile săptămânale. Astfel, pe multe dintre file erau trecute lucrările făcute la casa lui Florin Ţurcanu, inclusiv cu planificarea muncitorilor. În acest fel, când a comparat înscrisurile, instanţa a realizat că toate aceste menţiunile din agendă atestau limpede şi fără echivoc faptul că locuinţa di Aleea Pajiştei a fost ridicată de societatea Cornell’s Floor, nicidecum de Paltinul, cu care s-a încheiat contractul de antrepriză. Prin urmare, noianul de martori chemaţi în instanţă a fost doar pentru a se vedea că aşa au stat lucrurile, iar mărturiile oamenilor au confirmat totul.
Aspect esenţial în privinţa traficului de influenţă
Cât priveşte traficul de influenţă, magistraţii au reţinut un aspect esenţial – simpla pretindere de bani sau alte foloase, ori simpla acceptare de promisiuni sunt suficiente pentru consumarea infracţiunii. Prin urmare, nu era imperativ necesar ca Ţurcanu să fi intervenit ulterior pentru ca firmele lui Bârsan să fi câştigat licitaţiile, deşi există probe că societăţile omului de afaceri au câştigat, după discuţiile cu Ţurcanu, contractul cu Primăria Avrămeni, privind întreţinerea drumurilor, dar şi contractele Primăria Dîngeni pentru instalaţii termice şi achiziţionarea de mobilier şcolar.
În schimb, în ceea ce priveşte spălarea de bani, instanţa a apreciat că lucrurile sunt extrem de clare în condiţiile în care sumele de bani oferite de Bîrsan pentru plata facturilor fictive au trecut pe la Aristomel Anuşcă, după care s-au dus la Paltinul SRL, fiind disimulată adevărata natură a lor.
Magistraţii nu au luat în calcul acordarea de circumstanţe atenuante
În atare condiţii, instanţa a considerat că prin faptele comise de Florin Ţurcanu „au fost vătămate valori deosebit de importante ocrotite de legea penală”, iar „asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societăţii induce un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranţă în opinia publică, ar putea întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaţilor şi celor tentaţi să comită fapte similare impresia că pot persista în sfidarea legii”. „Aceasta în contextul în care infracţiunile de corupţie au luat o amploare deosebită în societatea românească, mai ales cele la nivel înalt cum sunt infracţiunile cu privire la care este cercetat inculpatul”, au subliniat magistraţii.
Totodată, instanţa a apreciat că faptele comise prezintă „un grad ridicat de pericol social, având în vedere că avem de a face cu infracţiuni de corupţie, săvârşite de preşedintele Consiliului Judeţean, şi prin metode elaborate, ce au presupus implicarea mai multor persoane”. Şi nu este doar atât. Magistraţii au recunoscut că nu au luat în calcul acordarea de circumstanţe atenuante întrucât „prin coborârea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile comise, se ajunge la pedepse vădit disproporţionate faţă de gravitatea faptelor şi persoana acuzatului, pedepse care nu-şi atinge scopul preventiv-educativ”. Sentinţa dictată de Tribunalul Botoşani a fost atacată deja cu apel de către Florin Ţurcanu, iar dosarul va fi analizat şi de Curtea de Apel Suceava.
Casă cerută în schimbul câştigării unor licitaţii
Fost preşedinte al Consiliului Judeţean în perioada 2012 – 2014, Florin Ţurcanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în aprilie 2016 pe motiv că, în intervalul 2013 – 2014 i-ar fi solicitat omului de afaceri Marcel Bîrsan, care administra societatea Cornell’s Floor SRL, să-i construiască o casă la marginea municipiului Botoşani, pe numele socrului său, promiţându-i în schimb că va interveni pe lângă angajaţii CJ şi o serie de primari aşa încât firmele lui să câştige o serie de licitaţii. Casa ar fi fost ridicată prin intermediul unei firme paravan, Marcel Bîrsan oferindu-i fostului preşedinte CJ şi o serie de bani pentru ca acesta să „plătească” facturile fictive emise. În urma anchetei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Florin Ţurcanu a fost acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar socrul său, Aristomel Anuşcă, pentru complicitate la aceste fapte. După un proces maraton, Florin Ţurcanu a fost găsit vinovat la ambele capete de acuzare şi condamnat la patru ani şi trei luni cu interzicerea unor drepturi, el având o condamnare mai veche pentru o serie de falsuri comise în partid pe vremea când conducea organizaţia PNL Botoşani. În schimb, socrul său, Aristomel Anuşcă, a fost achitat.
