Dezechilibrele salariale care afectează România actuală se vor perpetua ani de zile, ele având profunde implicaţii şi în stabilirea pensiilor pe care le vor încasa actualii angajaţi şi asta, pentru că, la stabilirea punctajului, se ia în calcul salariul mediu brut, care în acest an este de aproximativ 5.400 de lei.
Interesant este că la această valoare, una uriaşă pentru foarte mulţi angajaţi, se ajunge şi prin luarea în calcul a salariilor magistraţilor, judecători şi procurori, a parlamentarilor, a grefierilor, a personalului Curţii de Conturi sau a personalului aviatic care beneficiază la pensii de legi speciale şi care nu folosesc punctajul care ar rezulta din sistemul contributiv. „La calculul salariului mediu brut naţional sunt excluse doar forţele armate şi personalul asimilat, adică Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, etc.”, a declarat Valentin Popa, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Botoşani.
Astfel, deşi în cazul lor nu se ţine cont de punctajul de pensie realizat, ei afectează în schimb, în sensul micşorării, pensiile celorlalţi români. Iar acest lucru se poate observa din modul de calculare a punctajului de pensii. Acesta rezultă din împărţirea salariului mediu brut al angajatului, la salariul mediu brut naţional. Pentru a avea un punct de pensie, un angajat ar trebui să aibă un salariu brut de 5.400 de lei, adică un net de aproximativ 3.150 de lei. Pentru un salariu minim de 2.230 de lei vom obţine un punctaj de 0,4 puncte de pensie. Cum valoarea unui punct de pensie este 1.265 lei, deci la un salariu minim pe economie, pensia pe care un angajat o va încasa este de aproximativ 500 de lei, adică mai mică decât pensia minimă aflată în plată de 704 lei. Pentru un punct de pensie, adică pentru angajaţii care acum au un salariu brut de 5.400 de lei, pensia va fi de doar 1.265 de lei.
Dacă s-ar aplica principiul contributivităţii şi pentru magistraţi, de exemplu, aceştia, datorită salariilor substanţiale pe care le încasează vor avea o pensie mult peste medie, deoarece punctajele lor nu vor coborî sub patru-cinci puncte, adică sub cinci-şase mii de lei.
Trebuie spus că, la Botoşani, cea mai mare pensie aflată în plată în acest moment are o valoare de 13.651 de lei şi este încasată de o femeie de afaceri, care încă mai activează. Surprinzător, a doua pensie ca valoare este încasată de un fost profesor de matematică. Acesta primeşte lunar 12.826 lei. A treia pensie ca valoare este la distanţă mare de primele două şi este în valoare de 8.259 lei şi este încasată de un fost sondor.
Salarii brute majorate de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat
Scăderea pensie în raport cu veniturile salariale a apărut odată cu adoptarea principiului contributivităţii şi vom avea parte de pensii foarte mici în următorii ani, când vor atinge vârsta ieşirii din sistem a angajaţilor care au lucrat mai mult după anii 2000. „Anul trecut, în fiecare lună, cred că număram pe degetele de la o mână numărul pensiilor noi stabilite care depăşeau pragul de 2.000 de lei”, recunoştea directorul adjunct al Casei de Pensii, Narcis Dreţcanu.
Analizând seria brută a evoluţiei salariului mediu brut anual pe ultimul deceniu se poate constata o creştere exponenţială a acestuia. Astfel, dacă în 2000 acesta era doar de 1.902 lei, ulterior a crescut ajungând în 2017 la 3.223 de lei. Din 2018, odată cu trecerea contribuţiilor de pe angajator la angajat salariul mediu brut a sărit la 4.357 de lei, iar ulterior, prin creşterile salariale din domeniul public, a ajuns la nivelul anului trecut la 5.163 de lei, pentru ca în acest an, la stabilirea bugetului să fie luat în calcul o valoare de 5.429 de lei. Deci, odată cu creşterea salariilor din domeniul public, punctajul de pensie scade pentru toţi angajaţii, dar în special pentru cei din mediul privat, unde majorările salariale nu au ţinut pasul cu cele de la stat.
