În luna noiembrie a anului trecut a intrat în vigoare legea care interzice bullying-ul în şcoli. Potrivit legii, este interzis orice comportament care constă în violenţă psihologică. Prin prisma acestor prevederi legale, cadrele didactice vor fi instruite, în cadrul sesiunilor de perfecţionare pe care le urmează, astfel încât să recunoască acest fenomen şi să ia măsurile care se impun.
„E un fenomen de amploare în şcoala românească”
Cătălina Lupaşcu, fost inspector şcolar general adjunct, consideră că această lege este binevenită. „Este momentul ca pe lângă specialişti, profesorii şi părinţii trebuie să formeze o echipă pentru a stopa acest fenomen. Dacă s-ar amâna o asemenea lege până la momentul în care am reuşi să avem specialişti în fiecare şcoală, este foarte clar că ar fi mult prea târziu fiindcă acest fenomen există în şcoli, din păcate nu este scos la suprafaţă, având în vedere că foarte multe lucruri se petrec între elevi, dincolo de ochii profesorului şi ai dirigintelui.
Părinţii, din păcate, din lipsă de informaţii, chiar dacă află de anumite comportamente la adresa copiilor lor, spun că e normal şi că se pot depăşi fără a se interveni sau fără să apeleze la un specialist. Este fals, fiindcă, repet, e un fenomen de amploare în şcoala românească şi nu numai”, a declarat Cătălina Lupaşcu, adăugând că, ora actuală asistăm la o agresivitate în spaţiul public, care se manifestă sub diferite comportamente de bullying în şcoală.
Potrivit acesteia, este important ca profesorii să facă primul pas prin exemplul personal, în sensul în care să respecte elevul şi în acelaşi timp să aibă deschidere, astfel încât copiii să poată vorbi despre toate situaţiile delicate din viaţa lor. „Odată cu apariţia acestei legi e important ca noi, profesorii, să ne schimbăm şi să ne deschidem cât mai mult către elevi, dincolo de disciplina pe care o predăm, astfel încât să asigurăm comunicarea permanentă cu elevul şi să ştim permanent ce se întâmplă în clasa noastră, chiar şi dincolo de poarta şcolii, deşi acolo e o zonă pe care noi nu avem posibilitatea, obligaţia să o gestionăm”, a spus Cătălina Lupaşcu.
„Cele mai frecvente forme de bullying sunt jignirile”
Cătălina Lupaşcu susţine că cele mai frecvente cazuri de bullying se întâlnesc la elevii din învăţământul gimnazial. „Cele mai frecvente sunt jignirile. Practic, elevul este permanent jignit privitor la situaţia lui materială, această jignire fiind foarte dureroasă. Desigur, mai întâlnim şi stigmatizarea copilului pentru modul în care arată. Până şi aici elevii se lucrează destul de urât între ei. Copiii sunt marginalizaţi în funcţie uneori de felul în care se îmbracă, de locul pe care îl au în plan social şi lucrul acesta doare cel mai mult. Se poate ajunge până la momentul în care copilul nu mai doreşte să meargă la şcoală, sau renunţă la şcoală”, a explicat Cătălina Lupaşcu.
Aceasta este de părere că părinţii nu trebuie să treacă cu vederea aceste aspecte şi să pună totul pe seama faptului că, la o anumită vârstă, copiii se mai jignesc între ei. „Copiii suferă foarte mult, suferinţa lor este foarte mare şi, repet, pentru a interveni pe această zonă e nevoie de front comun – şcoală, consilier şcolar şi părinţi. Şcoala nu poate face nimic fără părinţi”, a mai arătat Cătălina Lupaşcu.
„Nu există suficienţi consilieri şcolari”
Alina Robu, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, susţine că reglementări antiviolenţă există în legislaţia în vigoare. Potrivit oficialului, nici pe reglementările legale în vigoare, nu există suficienţi consilieri şcolari. „Noi avem 44 de consilieri care deservesc 65 de unităţi de învăţământ, dintr-un total de 123 şcoli cu personalitate juridică. Legea prevede un consilier la un minim de 800 de elevi, sau 400 de preşcolari. Sunt consilieri care merg în trei şcoli din mediul rural, unităţi cu personalitate juridică ce la rândul lor au şi structuri în subordine. Este imposibil ca un consilier şcolar să acopere toată problematica, în condiţiile în care, spre exemplu, trebuie să ajungă în 20 de unităţi diferite. În principiu, ne-ar mai trebui 19 consilieri”, a declarat Alina Robu.
În fiecare an, după multe demersuri, se aprobă în organigrama CJRAE câte un post, dar mai este mult până când numărul specialiştilor să fie cel cerut de legislaţia în vigoare.
Ce înseamnă bullyingul
Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică proiectul normelor de aplicare ale acestei legi. Aceste norme ar trebui aprobate până pe 20 februarie.
În normele de aplicare, bullyingul este definit drept „comportamentul abuziv, realizat în mod repetat şi cu intenţie directă sau indirectă, care duce la prejudicierea fizică şi/sau psihică a victimei/victimelor, prin umilire, rănire, persecuţie, intimidare sau alte fapte”. Prin proiect este definit bullyingul elev-elev, elev – profesor, părinte – elev (în spaţiul şcolii), părinte – profesor (în spaţiul şcolii), profesor – părinte (în spaţiul şcolii).
Bullyingul poate fi verbal prin apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, ţipete, sarcasm, minciună, bârfă, ameninţări verbale, şantaj, jigniri repetate referitoare la trăsături fizice sau psihice, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naţionalitate. Mai poate fi emoţional, respectiv priviri sau gesturi ameninţătoare repetate; intimidarea, gesturi de excludere, ignorare referitoare la situaţia socio-economică etc.
În categoria bullyingul fizic intră lovire, bătaie, pus piedică, îmbrâncire, plesnit, împingere, agresiuni fizice diverse repetate etc. Violenţele de tip relaţional, inclusiv sexual sunt comportamente repetate de respingere, subminare, excludere, izolare, ignorare, intimidare, agresiuni sexuale (hărţuire, atingere, avansuri etc.), comportament ironic, răspândirea de zvonuri maliţioase, insulte în locuri publice etc.
Tot în categoria bullying intră deposedarea de lucruri, cererea repetată de bani, bunuri, însoţită de ameninţări; furt; provocarea sau forţarea de a fura, ascunderea de lucruri, vandalism, distrugere, incendiere etc.
Bullyingul electronic este caracterizat prin mesaje repetate, ameninţătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizarea unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, ce conţine informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau fotografii fără acordul persoanei în cauză etc.
Acte normative modificate
După aprobarea normelor de aplicare, vor fi modificate câteva acte normative, printre care Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, Statutul elevului etc.
La nivelul şcolilor, normele prevăd identificarea timpurie a elevilor cu potenţial violent şi a cauzelor care pot determina manifestări de tip bullying a acestora, prin implicarea cadrelor didactice şi a personalului specializat (consilieri şcolari, psihologi, asistenţi sociali, mediatori) şi a familiei. Unităţile de învăţământ trebuie să colaboreze cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie.
În agenda întâlnirilor de la nivelul şcolii vor fi incluse teme legate de acţiunile de tip bullying, care să aibă ca scop conştientizarea dimensiunii fenomenului şi analiza formelor, a actorilor şi a situaţiilor de la nivelul instituţiei respective. În timpul orelor de consiliere şi orientare/dirigenţie trebuie dezbătute situaţiile de tip bullying petrecute în şcoală sau în vecinătatea acesteia, elevii urmând a fi încurajaţi să-şi exprime opiniile privind aceste situaţii şi posibilele căi de soluţionare.
