Schimbarea puterii politice a adus o nouă filosofie bugetară.
Dacă anul trecut banii au fost alocați către Consiliul Județean (CJ) care în baza unei formule puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor a stabilit valoarea bugetului fiecărei unități administrativ teritoriale, sumele de echilibrare fiind alocate după criterii eminamente politice, în acest an alocările s-au făcut direct de către Ministerul Finanțelor prin trezorerii.
De această dată se poate lesne observa că primăriile conduse de liberali au primit, procentual, mai mulți bani decât anul trecut, dar sumele sunt mai aproape de formulele pe care Finanțele le-au aplicat în funcție de populație și veniturile prognozate a fi încasate la bugetele locale. Cu toate acestea, veniturile de la bugetul de stat pentru comunele liberale sunt mai mari decât cele pentru primăriile conduse de social-democrați.
Primăriile PNL au recuperat decalajul
Pentru a reliefa modul politic în care au fost împărțiți banii anul trecut am comparat câte două primării conduse de primari liberali și două de primari social-democrați.
Prima pereche a fost cea formată din comuna George Enescu și Coșula, ambele cu o populație de aproximativ 3.200 de locuitori. Prima comună este condusă de un primar liberal, iar a doua de un primar social-democrat. Dacă anul trecut, la împărțirea politică a bugetului, balanța înclina categoric împotriva comunei Coșula, care primea 172,7 lei/locuitor, iar George Enescu doar 31,1 lei/locuitor, situația în acest an s-a schimbat radical, comuna natală a marelui compozitor român primind o alocație bugetară mai mare decât cea în care s-a născut liderul PSD Botoșani, senatorul Doina Federovici. Diferențele nu sunt foarte mari, dar schimbă radical optica dintre bugetul de anul trecut și pot fi justificate oarecum și prin faptul că George Enescu are o populație cu 1% mai mare decât Coșula. De exemplu, pe cele trei surse de formare, Coșula a primit 2.974.000 lei, iar George Enescu 3.005.000 de lei.
Aceeași situație se poate observa în cazul celei de a doua perechi de comune: Coțușca (primar PNL) și Vlădeni (primar PSD). Anul trecut, la împărțeala politică, cei mai puțini bani pe locuitor au fost alocați comunei Coțușca, 20,7 lei, în timp ce Vlădeni, comuna natală a președintelui CJ, Costică Macaleți, primea 80,4 lei pe cap de locuitor. În acest an, prin aplicarea formulei de la Finanțe, ierarhia s-a inversat, Coțușca primind 4.612.000 lei, în timp ce Vlădeni 4.575.000 lei.
Dorohoiul nu mai primește cât Botoșaniul
Dacă anul trecut, la împărțeala politică, cele două municipii primeau cam aceeași bani, dar cu o diferență uriașă în favoarea Dorohoiului,
dacă sumele erau raportate la numărul de locuitori, acum situația s-a inversat, iar Botoșaniul a primit aproape de patru ori mai mult decât celălalt municipiu al județului. Astfel, Botoșaniul primește 118.960.000 de lei, în timp ce suma alocată Dorohoiului se ridică la 29.711.000 lei.
Cele două municipii au mai primit în acest an și bani pentru susținerea învățământului particular sau confesional acreditat în sumă de aproape 3,5 milioane de lei Botoșaniul și 1,2 milioane de lei Dorohoiul.
Șoptică se laudă că a adus un puhoi de bani
Senatorul liberal Costel Șoptică a afirmat într-un comunicat de presă că, în acest an, „construcția bugetară este una responsabilă, bazată pe realitățile economice și pe necesitățile fiecărui sistem în parte”. „Ca parlamentar PNL de Botoșani, am uzat de toate pârghiile pentru ca județului nostru să-i fie alocate sume însemnate de bani pentru funcționare și dezvoltare. Sunt pe locul 5 pe țară în ceea ce privește cuantumul sumelor distribuite, ceea ce înseamnă că au fost înțelese nevoile noastre”, declara senatorul Costel Șoptică, președintele PNL Botoșani.
Macaleți se plânge de bugetul alocat
În replică, președintele CJ, Costică Macaleți, susține că a primit cu mult mai puțini bani decât anul trecut. „Comparativ cu anul trecut avem 80 de milioane de lei mai puțin. Vorbesc în general pe buget, pentru că pe fiecare capitol în parte nu am făcut analizele necesare. Stăm prost la Protecția Copilului la capitolul salarii, mai ales că angajații necontractuali de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), cei o mie, au primit și o majorare de leafă de 30%, conform legii. Aici fondul de salarii este mult mai mare și ajunge la opt-nouă milioane de lei pe lună”, a declarat Macaleți. De asemenea, pentru Serviciul Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanelor (SPCJEP), la fel ca și anul trecut, CJ-ul nu a primit niciun ban de la Guvern.
Pentru acoperirea găurilor bugetare, Macaleți a declarat că se vede nevoit să ia banii din excedentul bugetar de anul trecut, pe care dorea să-i folosească la investiții pentru drumuri. „Excedentul pe care l-am avut noi, bănuți pe care i-am lăsat în ideea să completăm cofinanțarea la drumul strategic, trebuie acum să-i dăm la Protecția Copilului, în majoritatea lui. Să vedem, împreună cu doamna Didii (n.r. – directorul executiv pe buget-finanțe în cadrul CJ), cum îi repartizăm, ca să ne rămână niște sume de cofinanțare, cel puțin pentru anul acesta”, a conchis șeful CJ-ului.