„Am luat legătura cu cei de la Compania Națională de Investiții (CNI) și mi s-a promis că Muzeul Județean de Istorie va intra pe lista de priorități după ce se vor finaliza investițiile la cele patru stadioane pentru Euro 2020”, susține Costică Macaleți, președintele Consiliului Județean (CJ) Botoșani, în subordinea căruia se află instituția de cultură.
S-a ajuns la această situație pentru că investițiile în cele patru stadioane mâncă aproape toate fondurile pe care le are la dispoziție CNI. Cum stadiul lucrărilor la cele patru stadioane, în speță, Ghencea, Giulești, Arcul de Triumf și Dinamo, este mai mult decât întârziat, botoșănenii vor mai avea de așteptat până una dintre cele mai frumoase și emblematice clădiri din municipiu va fi reabilitate. Doar Ghencea ar putea fi gata în acest an, deoarece aici deja s-au ridicat tribunele și se lucrează la acoperiș. La Stadionul Arcul de Triumf se lucrează la tribune, în timp ce la Giulești constructorii încă sunt în faza de fundație. La Stadionul „Dinamo”, din cauza diferendelor juridice, lucrările nu au început încă.
Investiție de 7,6 milioane de euro
Astă vară, CJ Botoșani a aprobat indicatorii tehnico-economici ai reabilitării clădirii Muzeului Judeţean de Istorie, care presupun cheltuieli totale de aproximativ 36 de milioane de lei cu tot cu TVA, adică peste 7,6 milioane de euro. Din această sumă, partea pe care CJ-ul o va suporta va fi de aproximativ 580 de mii de lei, adică ceva mai mult de 120 de mii de euro.
Mai mult, consilierii judeţeni au şi aprobat predarea clădirii Muzeului către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar de acum urmează să identifice un spaţiu în care patrimoniul muzeului, inclusiv obiectele de tezaur, să fie depozitate pe perioada reabilitării clădirii, adică pentru minim trei ani şi şase luni, la cât este estimată perioada de proiectare şi reabilitare a clădirii.
Lucrări similare cu cele de la teatru
Reabilitarea Muzeului presupune lucrări de amploare, pe alocuri similare cu cele de la Teatrul „Mihai Eminescu”. Astfel, vor trebui consolidate fundaţia şi pereţii de piatră de la demisol prin injectarea în masa zidăriei de mortar fluid, vor fi consolidaţi şpaleţii cu bolţi de la demisol, se vor efectua placări cu plase sudate pe traseul fisurilor/crăpăturilor cu tencuială armată şi realizarea unor cămăşuieli armate cu bare independente cu grosime de 15 centimetri, pe faţa interioară a bolţilor de la demisol. De asemenea, va trebui decapată toată tencuiala şi rostuită zidăria, iar fisurile de până la trei milimetri vor fi injectate cu mortar sau răşini epoxidice. Se va interveni şi se vor reface tencuiala, finisajele, dar şi elementele decorative.
În multitudinea de lucrări prinse se regăseşte şi înălţarea mansardei Muzeului şi amenajarea aici a spaţiilor administrative. „Practic aici vor fi mutate toate spaţiile administrative, birouri şi depozite. Astfel vom extinde spaţiul expoziţional de la 17 săli la 23 de săli de expunere plus crearea unor spaţii destinate unor activităţi cu publicul (ateliere creative, săli multimedia)”, declara recent directorul Muzeului, Aurel Melniciuc.
Odată cu reabilitarea, Muzeul va fi dotat şi cu două lifturi pentru personal şi materiale. De asemenea, se vor reface toate instalaţiile, iar spaţiul expoziţional va fi modernizat pentru a face faţă cerinţelor tinerei generaţii.
Acesta ar fi primul proiect de reabilitare a unui muzeu făcut de CNI.
Clădire cu o istorie uriașă
Clădirea în care funcţionează acum Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani a fost ani de-a rândul Palatul Administrativ al Judeţului. Ea a fost construită la începutul secolului XX după proiectul arhitectului Petre Antonescu, cel care a mai făcut Primăria Bucureştiului, Arcul de Triumf, Cazinourile din Sinaia şi Constanţa, precum şi multe dintre locuinţe particulare aflate acum în patrimoniul naţional.
Actul de naştere a fost semnat în trei exemplare, la 31 octombrie 1904. Un exemplar a fost trimis la Arhivele statului din Bucureşti, un exemplar a rămas la Prefectură, iar unul a fost introdus într-un tub metalic, alături de monede din acea vreme, iar tubul a fost îngropat în temelia clădirii. Piatra de temelie a fost pusă pe 4 octombrie 1904, dar lucrările au început abia în martie 1905. La 28 noiembrie 1906, construcţia a fost finalizată, iar conducerea judeţului de atunci a dedicat această clădire jubileului celor 40 de ani de domnie a regelui Carol I.
Stilul este unul eclectic, de influenţă franceză. Execuţia monumentului a fost asumată de firma de antreprenoriat I. Vignali şi E. Gambara din Iaşi.
De-a lungul anilor, clădirea a găzduit Prefectura, Consiliul Judeţean, biroul medicului şef al judeţului, biroul medicului şef veterinar, cel al inspectorului şef de poliţie, instituţia de coordonare a învăţământului şi a cultelor, iar din 1977 adăposteşte Muzeul Judeţean de Istorie.
Pentru sala de Consiliu a Prefecturii a fost comandat un tablou al pictorului Arthur Verona, tablou care poate fi admirat şi acum în Sala Oglinzilor.
