Cel mai important premiu al literaturii române, Premiul Naţional pentru Poezie „Mihai Eminescu”, ia în acest an drumul Bacăului.
La 86 de ani neîmpliniţi încă, poetul Ovidiu Bibire, cunoscut sub pseudonimul literar Ovidiu Genaru, născut în oraşul lui Bacovia, a luat prestigiosul premiu la cea de a XXIX-a ediţie a galei, primind cununa de lauri şi premiul de 40.000 de lei brut, acordat de municipalitatea botoşăneană. Nu a fost la prima încercare, ci a ajuns chiar la a şaptea, lucru pe care l-a subliniat în discursul de mulţumire. Acesta a ţinut chiar să citească o parte din cuvântul pe care şi l-a pregătit şi i-a făcut câte un update în fiecare an în care a fost nominalizat. După ce a mulţumit juriului, organizatorilor, Genaru a ţinut să-i mulţumească în mod deosebit soţiei sale, care îl suportă noaptea „când bombăne în bucătărie în căutarea virgulei pierdute”.
Ovidiu Genaru a fost preferat de juriul condus de preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), Nicolae Manolescu, care a absentat de la manifestare, în detrimentul celorlalţi finalişti: Vasile Dan, Nichita Danilov, Marian Drăghici, Ioan Moldovan, Ioan Es. Pop, Cassian Maria Spiridon, Lucian Vasiliu şi Matei Vişniec. Dintre aceştia, doar o parte au venit la Botoşani.
Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum, decernat debutanţilor, a revenit în acest an poetei Anastasia Gavrilovici. Aceasta, după cuvântul său de mulţumire, în care a precizat că a fost „cu adevărat un an cu debuturi foarte bune”, a lansat un atac feminist la adresa organizatorilor, Fundaţia Culturală „Hyperion – Caiete Botoşănene”, acuzând juriul de la Opera Omnia de „mentalitate anchilozată de secol XIX prin care femeile nu sunt la fel de vizibile”, spre nemulţumirea vizibilă a lui Gellu Dorian şi a lui Răzvan Voncu, membru al juriului aflat în primul rând în sală, şi care a vociferat zgomotos.
„Nu pot să plec de pe scenă fără să îmi exprim regretul că la Opera Omnia nu este nici o poetă nominalizată şi că din 2006 premiul nu a fost acordat niciunei poete. Mi se pare şi scandalos şi regretabil, pentru că avem foarte multe poete care merită această distincţie”, a spus Anastasia Gavrilovici.
După ieşirea laureatei, cei care au luat cuvântul au încercat să o ironizeze fin sau să apere manifestarea care, în ultimii ani, a stârnit valuri întregi de controverse. Ovidiu Genaru, câştigătorul marelui premiu, a scuzat-o, într-un fel, susţinând că „aşa este ea, o fire mai rebelă”.
Manifestarea s-a încheiat cu un concert al celui mai important jazzman român contemporan, pianistul Harry Tavitian.
Cine este Ovidiu Genaru
Ovidiu Genaru s-a născut pe 10 noiembrie 1934, la Bacău. Este poet, dramaturg, publicist, traducător, are o şcoală de limba engleză şi pictează icoane.
Acestea a urmat cursurile facultăţii de sport din Bucureşti, fiind, la un moment dat, o speranţă a gimnasticii româneşti. A lucrat zece ani ca profesor de sport.
Ca poet, a debutat în revista „Luceafărul” la vârsta de 30 de ani, iar prima sa apariţie s-a petrecut doi ani mai târziu: „Un şir de zile” (1966).
În primii ani după Revoluţie, Ovidiu Bibire (Genaru) a fost deputat român în legislatura 1992-1996, ales în judeţul Bacău pe listele PDSR.
Absenţe de marcă la şedinţa festivă a Consiliului Local
Şedinţa festivă a Consiliului Municipal Botoşani, care a avut loc ieri dimineaţă, şi în care poetul Ovidiu Genaru a devenit cetăţean de onoare al Botoşaniului, a înregistrat unele absenţe de marcă. Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România şi preşedintele juriului de acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, nu a ajuns la Botoşani, dar a transmis un mesaj citit de Gabriel Chifu, vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor. La şedinţă nu a fost nici primarul Cătălin Flutur, deoarece este plecat în concediu.
Oficiile de gazdă au fost îndeplinite de Eugen Ţurcanu, consilier municipal liberal, preşedintele de şedinţă.
La festivitate nu au participat nici prefectul Alexandru Colbu, dar nici preşedintele CJ, Costică Macaleţi.
Parlamentarii botoşăneni au fost reprezentaţi de senatorul Doina Federovici şi deputaţii Marius Budăi, Costel Lupaşcu şi Tamara Ciofu, toţi de la PSD. Lângă ei, chiar dacă acum într-o altă tabără politică, s-a aflat deputatul Pro România Mihaela Huncă.
Invitaţii care au luat cuvântul au salutat faptul că acest prestigios premiu naţional a ajuns la a 29-a ediţie. Printre invitaţi s-au aflat şi Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, şi Leo Butnaru, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Chişinău.
Laureatul de anul trecut, supărat
Prezent la şedinţa festivă a CL, Liviu Ioan Stoiciu, laureatul Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, pe anul 2018, nu a ratat prilejul de a reaminti de întreaga poveste de la gala de anul trecut. „Pe mine acest premiu m-a bucurat peste măsură, atât de mult m-a bucurat că, pe scena Casei de Cultură, acolo unde s-a desfăşurat premierea, chiar dacă ştiam că sunt premiat, susţineam că sunt un outsider al poeziei româneşti. După aceea, am aflat că sunt pe locul doi. Nu ştiu dacă se confundă outsider-ul cu locul doi, dar mi-a trebuit un an şi nu mi-a trecut nici acum supărarea”, a spus Liviu Ioan Stoiciu.
Anul trecut, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia a fost acordat poetului Liviu Ioan Stoiciu. La scurt timp după ce s-au stins ecourile festivităţii s-a aflat că, iniţial, Constantin Abăluţă a fost desemnat câştigător şi chiar primise deja în cont cei 35.000 de lei, dar distincţia i-a fost retrasă pe motiv că regulamentul nu dă dreptul câştigătorului să absenteze de la manifestări.
A urmat o perioadă de controverse pe marginea regulamentului de acordare a acestui premiu, pentru ca în septembrie 2019, Consiliul Municipal să aprobe un regulament, dar care nu aduce multe modificări.
Flori pentru Eminescu
Oficialii judeţului au acoperit absenţa de la şedinţa festivă a CL prin participarea la ceremonia de depunere a unor jerbe de flori la statului poetului Mihai Eminescu.
La statuia poetului au fost puse ieri flori din partea Prefecturii, Consiliului Judeţean, Primăriei şi Consiliului Local Botoşani, Direcţiei de Cultură, Uniunii Scriitorilor din România şi organizaţiei judeţene a PSD.
Tot prin grija municipalităţii, toate cele şase statui ale poetului Mihai Eminescu au fost împodobite cu flori albe.
Trei preoţi au oficiat slujba de la Uspenia, biserica unde a fost botezat Mihai Eminescu. La slujbă au participat poeţi invitaţi, prefectul Alexandru Colbu, viceprimarii Cosmin Andrei şi Marian Murariu, deputatul Mihaela Huncă, alţi oameni de cultură.
Manifestări şi la Ipoteşti
Manifestările de la Ipoteşti au debutat cu un Te Deum oficiat la biserica familiei Eminovici din Ipoteşti şi depuneri de coroane la statuia poetului de la Memorial.
Începând cu ora 11.00, în Amfiteatrul „Laurenţiu Ulici” au avut loc mai multe activităţi dedicate poetului.
Evenimentele au continuat în Sala de expoziţie „Horia Bernea” a Centrului Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, unde a fost vernisată de Ofelia Huţul şi Cotinel Munteanu expoziţia Memorialul Eminescu, eveniment urmat de un recital de muzică clasică.
– Marius ILINCARU
– Virginia CONSTANTINIU
