Caz incredibil în județul Botoșani, unde un individ cu apucături naziste, care și-a terorizat vreme de aproape patru ani membrii familiei, a fost decăzut din drepturile părintești. Situația a ieșit la iveală după ce soția acestuia a povestit autorităților și rudelor calvarul în care a trăit. Ba mai mult, femeia a obținut și un ordin de protecție, individul neavând dreptul să se apropie de soție și de copil la mai puțin de 200 de metri sau să ia legătura cu ei.
Povestea incredibilă își are începutul în 2014, când botoșăneanca a plecat la muncă în Londra, acolo unde l-a cunoscut pe cel care avea să-i devină partener de viață. Un an mai târziu, din relația de uniune consensuală a venit pe lume un copil, după care tinerii s-au căsătorit legal. Relația de cuplu a fost de la început marcată de tensiuni și acte de violență fizică și verbală, exercitate de bărbat. Doar că la un moment dat acesta a devenit extrem de gelos, iar lucrurile s-au deteriorat grav. În toți cei patru ani de conviețuire, bărbatul i-a interzis femeii să contacteze sau să ia legătura cu cineva, telefonul și corespondența e-mail fiind supravegheate permanent, botoșăneanca neavând voie să iasă din casă decât în prezența soțului. Actele de gelozie ale bărbatului au căpătat mai apoi accente violente, iar de frică, femeia a adoptat un comportament de supunere. Mergea cu privirea în jos pe stradă, adopta un stil vestimentar acceptat de soț, evita contactul cu părinții săi, cu rudele, prietenii, vecinii sau colegii de servici, ieșea imediat după terminarea programului de muncă, răspundea în cel mai scurt timp la apelurile telefonice primite de la soț. Toate aceste acțiuni au condus la instalarea unei stări de teamă continuă, teroare, nesiguranță, botoșăneanca izolându-se de prieteni, rude și colegi.
În schimb, bărbatul, care între timp fusese concediat de angajatori, a suferit o depresie și a început să aibă devieri de comportament din ce în ce mai grave, cu accente naziste. Mai întâi a spus că nu dorește să mai muncească pentru a nu fi sclavul agențiilor de muncă și să fie nevoit să lucreze cu negrii, cu musulmanii sau să-i îmbogățească pe evrei. Dar ce a urmat a întrecut orice așteptare. Individul a intrat în conflict cu toată lumea și a ajuns să refuze să intre în magazinele în care gestionarii erau de negri. Căuta de regulă doar magazinele unde se putea plăti la case automate, dar de multe ori nici măcar acolo, deoarece agenții de pază erau persoane de culoare, caz în care renunța la cumpărături și pleca pur și simplu. Dacă se întâmpla să treacă pe stradă pe lângă o persoană de culoare, un musulman sau un evreu, îl scuipa, îmbrâncea, le striga că nu au ce căuta în Europa. Pe evreii pe care-i întâlnea pe stradă îi îmbrâncea, strigându-le „țigoiner” „Arbeit macht frei”, „Eu sunt român și sunt antisemit”. Accesele violente s-au îndreptat mai apoi spre copil, bărbatul învățându-l să facă salutul nazist al lui Hitler.
Iar lucrurile nu s-au oprit aici. La începutul acestui an, când familia a trebuit să treacă frontiera dintre Franța și Anglia prin vama Calais, el a refuzat să mai oprească și a spulberat bariera cu mașina. Atunci, polițiștii au îndreptat armele spre autoturismul lor, generând o situație deosebit de tensionată și periculoasă pentru toți membrii familiei. Condamnat pentru nesupunere față de agenții publici de poliție, bărbatul a mai reacționat o dată violent pe o stradă din Paris, când a folosit spray cu piper paralizant asupra trecătorilor, fiind inculpat ulterior pentru portul de armă.
Adusă la disperare, botoșăneanca nu a mai rezistat, iar pe 11 ianuarie a.c., în timp ce se afla la ghișeul societății de transport local din Paris, a cerut ajutorul polițiștilor, care i-au asigurat protecție. Femeia a depus mai apoi plângere penală împotriva soțului la Comisariatul arondismentului 11 din Paris, bărbatul fiind acuzat de violență în familie și pus sub control judiciar. Întoarsă acasă în județ, femeia a cerut mai întâi ordin de protecție împotriva fostului soț, după care au fost declanșate procedurile pentru decăderea bărbatului din drepturile părintești, cerere admisă de instanța de judecată.
