Tot mai mulţi botoşăneni agresivi, cu probleme psihice, ajung să atace oameni pe stradă fără ca nimeni să poată lua măsuri concrete în această privinţă. Sistemul este unul plin de hibe, iar, potrivit unor specialişti chiar din interiorul lui, unele persoane ştiu să profite de aceste probleme şi pot face aproape ce vor, la adăpostul unor afecţiuni psihice minore.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
La începutul săptămânii, două tinere din municipiul Botoşani au fost atacate pe stradă, de un individ în vârstă de 76 de ani, cu afecţiuni psihice, tinerele reuşind să fugă şi datorită intervenţiei unui trecător. Atacatorul a fost ridicat de poliţişti, amendat cu 200 de lei şi internat la Secţia de psihiatrie. Anchetatorii au spus atunci că, în urmă cu numai câteva zile, acelaşi individ lovise o altă femeie.
Săptămâna trecută, un bărbat cu acelaşi semnalmente ar fi alergat după o fată undeva în apropierea cartierului ANL Bucovina.
Cel mai grav caz s-a petrecut însă în comuna Nicşeni, acolo unde un bărbat în vârstă cu 35 de ani, cu probleme psihice, abia eliberat din penitenciar după ce a violat o fetiţă în vârstă de 8 ani, a acostat o elevă în vârstă de 13 ani şi i-a făcut semn să-l însoţească. Se întâmpla pe 6 septembrie, iar poliţiştii l-au ridicat pe individ, l-au dus la spital pentru expertizare, după care medicii l-au lăsat să plece.
Cum a ajuns acasă, individul a avut a doua tentativă. Pe 26 septembrie el a acostat o altă elevă în vârstă de 13 ani, tot în încercarea de a o agresa sexual, dar fata a reuşit să fugă. De data aceasta poliţiştii l-au reţinut şi au cerut arestarea lui preventivă pentru tentativă de viol.
Legislaţie permisivă în astfel de situaţii
Potrivit reprezentanţilor Spitalului Judeţean de Urgenţe (SJU) „Mavromati”, de cele mai multe ori, chiar legislaţia este cea care le permite celor ajunşi la spital să plece imediat. „Aceste tipuri de internări se numesc internări involuntare. Nu sunt internări medicale. Acei oameni sunt aduşi de Poliţie, Jandarmerie, pentru supraveghere după ce au făcut un fapt antisocial. Majoritatea sunt din cauza excesului de alcool şi poate mai bine de 90% nu sunt în evidenţele spitalului. Atunci, în momentul în care omul s-a trezit şi i-au trecut aburii alcoolului, el poate cere externarea şi nimeni nu îl poate ţine cu forţa. Astfel că el pleacă a doua zi din spital”, a explicat medicul primar Bogdan Alexandroaie, purtătorul de cuvânt al SJU „Mavromati”.
„Nu îi poţi urmări din spital”
De asemenea medicii nu sunt obligaţi să îi ţină pe pacienţii cu probleme în spital, dacă ei sunt consideraţi stabilizaţi, chiar dacă sunt şi în evidenţele unităţii cu afecţiuni psihice. Acest lucru se poate întâmpla doar în cazul celor cu deprinderi maniacale, sau extrem de agresivi, care mai sunt ţinuţi câteva zile, pentru o evaluare de specialitate. Însă şi în cazul lor, în momentul în care se consideră că sunt compensaţi, aceştia pot pleca, cu un tratament prescris de medic. Iar aici apare o nouă disfuncţionalitate: nimeni nu îi mai poate verifica dacă îşi iau acel tratament în momentul în care au ieşit pe poarta spitalului.
„Sunt care ajung la spital, decompensaţi, în 2-3 zile sunt puşi pe picioare cu tratamentul de aici, apoi pleacă acasă. Ei primesc o schemă de tratament. O reţetă gratuită pe care să o ia de la farmacie. Mulţi sunt oameni ai străzii. Nu îi poţi urmări din spital. Pentru alţii, familia ar trebui să urmărească administrarea tratamentului. Alţii sunt observaţi prin Centrul de Sănătate Mintală, unde ei ar trebui să se prezinte lunar pentru adaptarea schemei de tratament. Dar mulţi nu vin. Mai sunt asistenţi comunitari, medici de familie din judeţ, dar nici aşa nu poţi face o urmărire 100%”, a mai spus purtătorul de cuvânt al spitalului.
Perioadă maximă de spitalizare
Un alt aspect, dar poate la fel de important, este cel financiar. Secţia de Psihiatrie, la fel ca orice alt spital, este finanţată de Casa de Sănătate, care decontează un anumit număr de zile de spitalizare, în funcţie de caz, putând ajunge de la 2-3 zile, la 14, însă nu mai mult. Chiar şi în cazul bolnavilor cronici, numărul maxim de zile de spitalizare este de 49 de zile pe an, după care ar trebui externaţi. De aici totul se pierde, pentru că nu există sanatorii sau alte unităţi specializate pentru a caza astfel de pacienţi, care ajung în familie sau chiar pe stradă.
Medicii spun de asemenea că se întâlnesc tot mai des şi cu un alt tip de situaţie. Persoane extrem de agresive în oraş, sau chiar la Urgenţe, în momentul în care ajung la Psihiatrie se calmează, astfel că medicii de acolo îi văd ca fiind stabili. „Există şi situaţia, deloc plăcută, în care unii dintre aceşti oameni ştiu foarte bine ce fac şi cum sa facă. Ei testează sistemul, pe care îl cunosc deja foarte bine şi vor să vadă cât de departe pot merge. Ei ştiu că pentru ceea ce fac, în general ajung iar pe stradă în câteva zeci de ore”, a spus un angajat din sistemul psihiatric.
Internare cu forţa doar la cererea unui psihiatru
Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean spun că persoanele cu astfel de apucături sunt monitorizate prin intermediul poliţiştilor de proximitate, însă internarea într-o unitate de psihiatrie nu poate fi dispusă numai din considerente medicale, ori numai în baza unor sentinţe judecătoreşti. „În ultimii trei ani, poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Botoşani au solicitat internarea nevoluntară a mai multor persoane bolnave psihic”, a recunoscut Maria Carp, purtător de cuvânt în cadrul IPJ, fără a se preciza şi numărul celor internaţi.
Măsura este deosebit de greoaie şi poate fi dispusă de un medic specialist psihiatru. Transportul persoanei se realizează cu ajutorul poliţiei, jandarmeriei, ori a pompierilor, decizia de internare nevoluntară urmând să fie analizată de către o comisie, care are obligativitatea să anunţe de îndată parchetul, care la rândul său trebuie să ceară încuviinţarea instanţei. Din acest motiv, când este vorba de infracţiuni grave comise de cei cu afecţiuni psihice, poliţiştii cer din start arestarea preventivă.
În schimb, poliţiştii atrag atenţia că persoanele desemnate să aibă grijă de cei cu afecţiuni psihice sunt răspunzătoare de faptele comise de cei bolnavi. Dar în astfel de situaţii, aparţinătorii pot fi cel mult amendaţi sau acţionaţi în instanţă pentru răspundere delictual civilă.
Precauţia singura formă de protecţie
Cum simplii trecători nu pot şti cine trece pe lângă ei şi ce are în cap acel cineva care trece pe lângă ei, singura formă de protecţie este precauţia. Iar dacă sunt atacaţi, ei nu pot decât să fugă şi să încerce să scape, după care să sune la 112. Asta pentru că dacă cei atacaţi ripostează la rândul lor, ar putea fi anchetaţi pentru agresiune, cel cu afecţiuni psihice având toate şansele să scape, dacă se dovedeşte că nu are discernământ.
O altă salvare ar putea veni doar din partea opiniei publice, care ar putea interveni în cazul agresiunilor stradale.
– Tudor CHIRIAC
– Sebastian GHEORGHIU
