La final de mandat, şi guvernanţii PSD au realizat că investiţiile în infrastructură ar trebui să fie o prioritate pentru România. Declaraţia a fost făcută de Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene, la sfârşitul săptămânii trecute, la Botoşani. „Infrastructura rutieră întotdeauna va fi principala prioritate. Punct. Nu din perspectiva Fondurilor Europene. O ţară trebuie să aibă priorităţi investiţionale, după care vede ce bani investeşte în acele priorităţi. Cred că este evident că România trebuie să aibă ca prioritate zero investiţiile în infrastructura rutieră şi poate şi feroviară… Este o prioritate extrem de clară şi din prisma banilor europeni, dar nu vor ajunge banii europeni pentru a acoperi nevoile de investiţii în infrastructură”, a afirmat Mînzatu.
Oficialul guvernamental a subliniat că gradul redus de absorbţie al banilor europeni a fost cauzat de întârzierile în derularea unor proiecte de infrastructură mare implementate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), CFR sau Metrorex. „Sunt proiecte mari în care am avut, într-adevăr, foarte multe întârzieri pe ceea ce înseamnă beneficiari mari, cum este CNAIR, Metrorex, CFR. Au fost foarte multe întârzieri. Ce pot să vă spun eu este că anul acesta m-am întâlnit cu beneficiarii mari încercând să urgentăm, să facem, să avem facturi, să îi ajutăm cu soluţii, astfel încât să decontăm cât mai mult şi să recuperăm cât mai mult din timpul pierdut. Întârzierile au fost din diverse cauze: licitaţii care au durat şi trei ani de zile, contestaţii. În momentul de faţă ne consultăm cu problema actualizării devizelor de lucrări, care sunt elaborate acum trei ani, acum patru ani şi care astăzi nu mai sunt atractive pentru firmele de construcţii”, a adăugat Roxana Mînzatu, omiţând să spună că actualizările au fost impuse de celebra Ordonanţă 114 şi politica guvernului, care a intervenit administrativ scumpind manopera şi a aruncat toate preţurile în aer prin creşterea inflaţiei.
România are o rată de absorbţie de 32%
La 30 august, România avea, potrivit http://mfe.gov.ro, o rată de absorbţie de 32%. Proiectele mari de infrastructură sunt finanţate prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), iar pe acesta România are o rată de absorbţie de sub 25%, fiind atraşi 2,3 miliarde de euro din cele 10,8 miliarde puse la dispoziţie de UE.
Acesta este şi motivul pentru care guvernanţii vor să translateze finanţarea modernizării drumului Botoşani-Târgu Frumos de pe bugetul naţional pe cel european. Este vorba de aproximativ 82 milioane euro. „Ministerul Transporturilor ne-a propus, iar noi am fost de acord”, a motivat Mînzatu, care nu a vrut să comenteze de ce guvernanţii nu au introdus autostrada Ungheni-Iaşi- Târgu Neamţ-Târgu Mureş pe POIM, deşi pe această axă de finanţare România putea obţine până la 85% din valoarea proiectului, care după o ultimă evaluare se ridica la cel puţin nou miliarde de euro. „Suntem pe final de exerciţiu. Dacă mă întrebaţi pe mine, trebuie să ne raportăm la momentul la care suntem. Suntem în anul 2020, imediat. Eu sunt ministru din luna iunie şi nu sunt ministrul Transporturilor. Ceea ce îmi doresc este ca pe POIM să recuperăm şi să facem absorbţie pe absolut orice cale. Misiunea mea este să aducem banii de la Bruxelles în România”, a conchis ministrul Fondurilor Europene.
Prin finanţarea autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ-Târgu Mureş din fonduri europene, România putea atrage minim 7,65 miliarde de euro, rezolvând astfel două probleme dintr-un foc, asigurarea finanţării uneia dintre cele mai importante investiţii şi atragerea fondurilor europene.
