Elevii şi cadrele didactice din Liceul Tehnologic „Ştefan cel Mare” Vorona au toate motivele să aştepte noul an şcolar. Asta deoarece unitatea are cea mai modernă bază materială din judeţ, graţie finanţării europene în baza căreia a fost realizat campusul şcolar. Acest proiect a fost demarat în anul 2007, perioadă în care finanţările de la stat pentru învăţământ realmente „curgeau”. Au urmat câţiva ani de blocaj, perioadă în care autoritatea locală a reuşit să obţină o finanţare europeană pentru continuarea proiectului, iar investiţia este de domeniul poveştilor de succes.
Investiţia a costat 6,5 milioane de euro şi a presupus reabilitarea vechiului sediu al liceului, ridicarea unui nou corp care include şi laboratoare, la care se adaugă ateliere pentru orele de practică, internat cu 98 de locuri, clădire cu zece garsoniere pentru cadrele didactice, cantină dotată cu utilaje ultramoderne, sală de sport şi două terenuri de sport. Campusul, inaugurat în decembrie 2016, se întinde pe două hectare.
În cantină servesc masa copiii din cele trei clase de învăţământ primar, la programul „Step by step”, dar şi ceilalţi elevi sau cadrele didactice. O masă cu trei feluri de mâncare costă doar şapte lei. Tot în cantină servesc zilnic masa şi zeci de copii incluşi în programul derulat în Centrul de zi deschis de Primăria Vorona.
Liceu cu sute de elevi
În liceu învaţă 600 de elevi, de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a. În toată comuna sunt 1.380 de elevi, liceul fiind singura unitate cu personalitate juridică din comună. În ultimii ani populaţia şcolară a tot scăzut. Astfel, în 2012, populaţia şcolară din comună era de peste 1.640 de copii şi tineri. În toate unităţile şcolare lucrează 128 de angajaţi, cadre didactice şi personal nedidactic, jumătate desfăşurându-şi activitatea în campus.
În internat sunt doar 12 elevi
În internat sunt deocamdată doar 12 elevi înscrişi, situaţie explicabilă prin faptul că elevii liceului provin din Vorona, Tudora şi Corni, comune apropiate. Astfel spus, elevii preferă să facă naveta deoarece statul le decontează cheltuielile cu transportul.
Internatul funcţionează la capacitate maximă în zilele în care se organizează aici diferite competiţii sportive, sau olimpiade şcolare. Tot aici sunt cazaţi şi membrii formaţiilor artistice participante la festivalurile organizate în zonă. „În acest an şcolar, vom avea mai mulţi copii cazaţi în internat. Este vorba despre copii care au părinţi plecaţi în străinătate şi care preferă să-i ştie într-un cadrul organizat, cu un program clar de pregătire şi de petrecere a timpului liber. Aici avem supraveghetori inclusiv pe timpul nopţii, pază non stop. Sunt în siguranţă. Încet, încet, vom reuşi să ocupăm internatul”, a declarat profesorul Daniel Lupu, directorul liceului.
Oficialul a adăugat că doritori vor fi, în condiţiile în care 30% dintre elevi au părinţii plecaţi. Pentru o lună părinţii plătesc 350 de lei pe lună, aici intrând cazarea şi trei mese zilnic. Această valoare este explicabilă prin faptul că timp de cinci ani unitatea se află sub monitorizare europeană şi nu poate realiza venituri.
Profesorii preferă să facă naveta
Dintre cele zece garsoniere din campus sunt ocupate doar două, deşi suma lunară de plată este modică, respectiv 200 de lei lunar vară şi 250 de lei iarna. Iniţial, au fost mai mulţi doritori, însă cadrele credeau că nu vor plăti nimic. Garsonierele nu au căutare deoarece unele cadre locuiesc în comună, iar altele fac naveta, primăria decontând anual pe transportul acestora peste 100.000 de lei.
Deşi s-ar putea spune că s-au cheltuit fonduri însemnate pentru garsoniere şi internat, obiective care nu sunt ocupate la capacitatea proiectată, autoritatea locală a fost obligată să respecte proiectul realizat în anul 2007, aceasta fiind condiţia impusă de finanţatorul european.
Planuri pentru combaterea abandonului şcolar
Conducerea liceului are în plan reluarea demersurilor pentru implementarea unei măsuri care ar duce la diminuarea abandonului şcolar din localităţile rurale sărace. „În acest an, în judeţ, sunt peste 200 de absolvenţi de gimnaziu care nu s-au mai înscris la liceu. Mulţi copii sunt din localităţi aflate pe malul Prutului şi nu continuă studiile din cauză că nu au bani. Aceştia ar putea învăţa la noi şi la Truşeşti, unde există tot un campus şcolar, cu condiţia ca statul să găsească o pârghie legală pentru ca elevii să fie cazaţi în cele două campusuri şi să beneficieze de plata cazării”, a explicat directorul.
Potrivit acestuia, propunerea a fost făcută oficialilor botoşăneni, însă vor fi intensificate solicitările în această direcţie.
Bază agricolă pentru practica elevilor
Baza materială a liceului este completată de o livadă, două solarii şi un lot şcolar unde sunt cultivate legume. Aici fac practică elevii de la profilul agricol, iar cei de la alimentaţie publică fac practică la cantina liceului şi la unităţile de alimentaţie publică deţinute de familia Cornel şi Daniela Şfaiţer. Unitatea deţine un tractor, dar în viitorul apropiat va mai primi un tractor, deoarece se va acredita şi ca şcoală de şoferi.
„Ne gândim deja la un nou profil”
Liceul este acreditat pe profilurile ştiinţe ale naturii, alimentaţie publică şi turism, horticultură, la liceu, iar la profesională mecanic agricol, alimentaţie publică şi turism şi textile – pielărie. Spre deosebire de alte licee tehnologice care au avut mari probleme în a realiza planul de şcolarizare, la Vorona, dintre cele şase clase a IX-a incluse în planul de şcolarizare, trei de liceu şi trei de şcoală profesională, nu a fost realizată doar clasa de textile – pielărie. „Ne gândim deja la un nou profil şi ne dorim agroturism, pentru că avem deja acreditare pe resurse naturale – horticultură, agroturismul fiind un profil înrudit şi nu mai este necesară acreditarea”, a explicat directorul.
Un alt profil luat în calcul este cel din domeniul silvic. Oficialul a arătat că i-a solicitat inclusiv fostului ministru Ecaterina Andronescu să fie simplificată procedura de acreditare a unui nou profil. Au existat promisiuni în acest sens, care însă nu s-au materializat încă.
