Prutul mănâncă serios din teritoriul judeţului şi al ţării. Numai viiturile din ultimele două luni şi jumătate au dus la erodarea a peste 6.400 de metri pătraţi de mal, arată un răspuns trimis de către reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad din cadrul „Apelor Române” ca urmare a unei solicitări a „Monitorului de Botoşani”.
„Conform ultimului raport de sinteză, după ultimele viituri, la nivelul judeţului Botoşani, ca pagube estimate sunt eroziunile de mal drept pe râul Prut în Păltiniş, Darabani, Suharău şi Hudeşti, însumând 6.426 metri pătraţi… Valoarea estimată a pagubelor raportate la un preţ al terenului afectat în cursul mai multor ani (circa 4,4 hectare) este de circa 100 – 200 mii lei”, se arată în răspunsul semnat de Petru Avram, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad. Evaluările nu sunt finale, deoarece debitul Prutului este foarte mare şi nivelul apei se menţine încă ridicat, urmând ca specialiştii sistemului de gospodărire a apelor să realizeze noi evaluări după scăderea cotelor.
Prutul a ajuns la pădurea din Hudeşti
Pagubele făcute de Prut pe teritoriul judeţului sunt însemnate, numai în perioada 2017-2019 erodând suprafeţe importante din malul din cele patru unităţi teritorial administrative afectate. Cea mai gravă situaţie se înregistrează la Suharău, unde în ultimii doi ani şi jumătate râul „a mâncat” aproape două hectare de teren, mai exact 19.100 de metri pătraţi. „Terenul luat de Prut face parte din zona se protecţie, dar se apropie de proprietăţile private. A rupt şi din zona împădurită care a aparţine de Romsilva. Specialiştii de la ape au fost la faţa locului, au făcut nişte măsurători, nişte rapoarte şi probabil că vor căuta fonduri să facă nişte îndiguiri, pentru că situaţia devine critică”, a declarat Marcel Chelariu, primarul comunei Suharău.
Zeci de hectare pierduţi în ultimii 80 de ani
O situaţie gravă se înregistrează şi la Hudeşti, unde potrivit datelor oficiale pierderea de teren în ultimii ani este de aproximativ 8.950 de metri pătraţi. „Probabil că ei se referă la ultimele viituri, dar noi am pierdut mult mai mult teren. E vorba de 30-40 de hectare comparativ cu harta din 1939 pe care o avem. Ca să vă daţi seama cât de gravă este situaţia, ultima consolidare de mal făcută la noi este acum pe teritoriul Ucrainei, la vreo sută de metri”, a declarat primarul comunei Hudeşti, Viorel Atomei. Acesta susţine că anul trecut s-au făcut măsurători pentru consolidarea malului, dar au trebuit refăcute din cauza viiturilor din ultimele două luni.
Şi la Darabani, unde s-au pierdut 7.900 de metri pătraţi. La Păltiniş, Prutul a fost mai domol şi a erodat 1.400 de metri pătraţi.
Investiţiile necesare, evaluate la 16 milioane de euro
Situaţia este una complexă, deoarece aluviunile adunate de Prut se descarcă de acesta mai la sud, de-a lungul malurilor, astfel că pot apărea suprafeţe noi de teren atât în Moldova, cât şi în România. Astfel, se poate spune că frontieră pe Prut nu este una stabilă, ci într-o continuă mişcare.
Stopare eroziunilor este foarte costisitoare, doar pentru malul Prutului de pe teritoriul judeţului Botoşani, aceasta fiind estimată la 77.112.000 lei, adică peste 16 milioane de euro. Raportat la valoarea comercială a terenului pierdut, estimată de reprezentanţii sistemului de gospodărire a apelor la 200.000 de lei, adică 43.000 de euro, investiţia nu ar avea o justificare economică, doar că această evaluare comercială pică atunci când vorbim de pierderea teritoriului românesc.
„Pentru a diminua acest fenomen sunt necesare lucrări de stopare a eroziunilor de mal – apărări şi consolidări de mal. Acestea trebuie prezentate şi discutate în cadrul Comisiei bilaterale România – Ucraina. Vor fi căutate soluţii eficiente, economic bazate pe stimularea proceselor naturale de sedimentare şi stopare a fenomenelor de eroziune”, a declarat Andreea Poenaru, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad. Aceasta a mai precizat că, în baza acordului România – Republica Moldova, în ultimii ani, de-a lungul bazinului Prut, s-au efectuat lucrări de consolidare de mal în judeţul Botoşani la Româneşti şi Stânca.
