Închisoare cu executare şi interdicţia de a mai ocupa funcţia de magistrat. Aceasta este pedeapsa primită ieri de Raluca Stăncescu, fostul prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, în urma procesului intentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acuzată de şantaj şi instigare la compromiterea intereselor justiţiei, Raluca Stăncescu a fost găsită vinovată şi condamnată de magistraţii Curţii de Apel Târgu Mureş la o pedeapsă rezultantă de patru ani şi o lună de închisoare în regim de detenţie.
În schimb, instanţa a achitat-o în alte trei infracţiuni respectiv instigare la favorizarea făptuitorului, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane. Totodată, ca pedeapsă complementară, magistraţii i-au interzis o serie de drepturi pe o perioadă de 4 ani de la executarea pedepsei, inclusiv dreptul de a exercita activitatea şi profesia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.
Daune morale pentru victimă
În acelaşi dosar, instanţa l-a condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru şantaj şi pe Cătălin Stavără, prietenul Ralucăi Stăncescu, care ar fi fost în fapt beneficiarul tuturor intervenţiilor. De altfel, cei doi au fost obligaţi şi la plata unor daune morale de 30.000 de lei faţă de victima infracţiunii, dar şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 28.100 de lei.
La rândul său, poliţistul implicat în aceste aranjamente puse la cale de Stăncescu şi Stavără, Constantin Batcă, a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 8 luni şi 10 zile închisoare, fiind găsit vinovat pentru fals intelectual în formă continuată şi compromiterea intereselor justiţiei. Instanţa l-a achitat însă pentru favorizarea făptuitorului şi a dispus amânarea aplicării pedepsei, poliţistul urmând să fie supus unui termen de supraveghere de doi ani.
Măsura amânării pedepsei a fost dispusă după ce poliţistul a recunoscut totul de la primul termen al procesului, solicitând să fie judecat în formă simplificată.
În schimb, ofiţerul de la Serviciul Judeţean Anticorupţie, B.D.B., inculpat şi el în dosar pentru mărturie mincinoasă, a fost achitat de judecători pe motiv că fapta reţinută de anchetatori în sarcina acestuia nu este prevăzută de legea penală.
Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Acuzaţii grave lansate de procurorii DNA
Raluca Stăncescu a fost trimisă în boxa acuzaţilor la începutul lui octombrie 2017, procurorii DNA acuzând-o de o serie de fapte greu de reţinut în cazul unui magistrat – şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi conflict de interese. Potrivit anchetatorilor, în toamna lui 2015, Raluca Stăncescu, împreună cu prietenul ei, Cătălin Stavără, folosindu-se de funcţia de prim-procuror, ar fi făcut presiuni asupra unei persoane, încercând să o determine astfel să cedeze în mod injust două imobile – un apartament şi garsonieră, ambele în municipiul Botoşani – în favoarea unei rude a lui Cătălin Stavără.
În plus, susţin procurorii DNA, în perioada 30 octombrie 2015 — 4 februarie 2016, Raluca Stăncescu, l-ar fi determinat pe poliţistul Constantin B. să tergiverseze cercetările într-un dosar penal în care Cătălin Stavără era acuzat de lovire sau alte violenţe. Totodată, arătau anchetatorii, pe 22 iunie 2016 Raluca Stăncescu i-ar fi divulgat, fără drept, prietenului ei, Cătălin Stavără, date nedestinate publicităţii, cu caracter confidenţial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui dosar penal.
Un alt cap de acuzare viza un presupus conflict de interese. Astfel, în perioada 6 decembrie – 12 decembrie 2016, Raluca Stăncescu a iniţiat procedura de achiziţie a unui radiator de la o societate comercială pe care o administra împreună cu Cătălin Stavără, aprobând referatul de necesitate şi semnând dispoziţia de plată a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani la rubrica „conducătorul unităţii”, obţinând în mod indirect un folos patrimonial pentru sine în cuantum de 697 de lei. În acest caz, judecătorii au apreciat că infracţiunea a fost recalificată de legiuitor în folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, dar Raluca Stăncescu a fost achitată pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Interceptări eliminate din probatoriu
Sentinţa de ieri a venit în condiţiile în care în Camera preliminară judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei au decis să elimine din probatoriu o serie de interceptări făcute de anchetatori cu ajutorul Serviciului Român de Informaţii, în baza protocoalelor care au fost declarate nelegale.
În urma anchetei DNA, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis suspendarea din funcţia de conducere şi de cea de procuror a Ralucăi Stăncescu, care a fost reţinută în iulie 2017, arestată preventiv şi ulterior plasată sub control judiciar, măsuri care au fost ridicate rând pe rând.
Raluca Stăncescu a intrat în magistratură în 2005, fiind numită în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni. În iulie 2011, ea a preluat funcţia de prim-procuror la această unitate, fiind reconfirmată în funcţie trei ani mai târziu. În vara lui 2015, ea a participat la un concurs organizat de CSM şi a obţinut funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, post rămas vacant ca urmare detaşării fostului prim-procuror Mihaela Mihai în funcţia de procuror şef al Serviciul teritorial DNA Suceava. Din toamna lui 2017, ea nu mai lucrează în magistratură, fiind consilier juridic la o firmă din judeţ.
