Drogurile au pus stăpânire pe oraş, iar traficul se face prin baruri şi cafenele. Elevii mai mari din oraş vorbesc despre fenomen, toţi ştiu că există, dar nimeni nu spune numele dealer-ilor. Dar părerea este unanimă – „cine vrea să încerce cu siguranţă va găsi de unde”. Traficul nu se desfăşoară însă în văzul lumii, în zonele unităţilor de învăţământ, ci în locurile frecventate de tineri.
Fenomenul se vede la spital, unde numărul celor care ajung intoxicaţi cu substanţe cu efect psihoactiv a crescut de la un an la altul. Unii dintre cei care au încercat substanţele stupefiante au avut curajul să o recunoască, dar alţii s-au încăpăţânat să ascundă totul.
Zilele trecute, un tânăr dependent de marijuana a ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean. Fusese plecat la muncă în străinătate, iar acolo a cunoscut mirajul drogurilor, însă acum lipsa dozei l-a adus în sevraj. A fost luat de acasă cu ambulanţa şi poliţia şi adus la UPU, unde a recunoscut clar „Da, am fumat marijuana, dar lăsaţi-mă o jumătate de oră că îmi revin”. Tânărul le-a cerut însă medicilor să nu îl trimită la Secţia de psihiatrie deoarece personalul de acolo „îl plictiseşte”. Iar când pacientul nu este agitat, nu prezintă un pericol pentru celelalte persoane, medicii sunt obligaţi să-l întrebe dacă doreşte dezintoxicare, iar dacă refuză să meargă la Psihiatrie, nimeni nu are ce să facă. Nici măcar poliţia.
„Acolo există nişte analizatoare şi poate fi depistat inclusiv consumul, dar nimeni nu îl poate obliga să meargă acolo”, spun cadrele medicale.
Problemă întreţinută de sistem
Problema există şi este întreţinută inclusiv şi de sistem. Astfel, în mod normal, la orice unitate UPU ar trebui să existe kit-uri de depistare rapidă a drogurilor, care lipsesc însă, iar din acest motiv consumatorul nu poate fi diagnosticat la timp.
Lunar, la UPU sunt în medie 4-5 prezentări în care pacienţii prezintă simptomele consumului de droguri. „Cazuistică există, dar sunt situaţii în care o singură persoană are 3 sau chiar 4 prezentări la unitate într-o singură săptămână”, recunosc medicii.
Autorităţi depăşite de situaţie
Problema cea mai mare o reprezintă însă un alt aspect – autorităţile nu pot să facă faţă fenomenului. Asta pentru că principalele instituţii care ar trebui să lupte cu acest flagel se confruntă cu o lipsă de personal, iar legea pare să nu-i mai ajute. Astfel, Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog a pierdut în ultima perioadă mai mulţi lucrători, care au preferat să se transfere în alte compartimente ale IPJ, motivul principal fiind munca sufocantă.
„Au plecat mulţi, dar nu într-atât încât să nu ne mai putem face treaba”, au recunoscut-o poliţiştii de la Antidrog. De partea cealaltă, biroul teritorial Botoşani al DIICOT funcţionează doar cu doi procurori, care trebuie să se ocupe de toată problematica, de la trafic de droguri, trafic de persoane, contrabandă, infracţiuni informatice, etc., plus procesele aflate pe rolul instanţelor, audieri, anchete, audienţe, motivări ale apelurilor, şi altele.
„Este o muncă sufocantă. Sunt zile când nici nu mai ajungem acasă, zile în care mergem doar să facem un duş. De asta nimeni nu doreşte să vină într-o asemenea structură. La un moment dat au fost trei posturi de procuror în schema biroului, dar nu a venit nimeni, aşa că postul a fost transferat în altă parte”, spun cei care lucrează aici.
Anchete extrem de anevoioase
Dar asta e numai o faţă a problemei pentru că fiecare anchetă implică metode specifice, investigaţiile fiind extrem de dificile. De exemplu, la ultimul dosar privind activitatea unei grupări infracţionale numai rechizitoriul a avut 900 de pagini. La toate acestea se adaugă legea ineficientă. În septembrie 2018, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, posesia de etnobotanice pentru consum propriu a fost dezincriminată. Acest lucru a dus la clasarea mai multor dosare aflate în lucru şi a dat peste cap mai multe anchete derulate de DIICOT cu grupări care acţionau în Botoşani. Astfel, nici până acum dosarele cu cea mai mare reţea de traficanţi de etnobotanice din Moldova, condusă de o botoşăneancă poreclită „Bunica”, ori cu cei care acţionau în cartierul Primăverii, la Dorohoi sau prin tot judeţul nu a fost finalizate şi trimise în judecată, deşi la momentul destructurării grupărilor au fost organizate mai multe percheziţii şi operate mai multe arestări.
Fenomenul scade în statistici
Puse cap la cap, toate aceste aspecte au făcut ca traficanţii de droguri să nu se mai teamă de nimic. Ba mai mult, în documente, fenomenul pare să scadă. Astfel, dacă în 2017 structurile au soluţionat 181 de cauze, anul trecut scăderea a fost drastică, la numai 79 de cauze. În schimb, dacă acum doi ani au fost întocmite 7 rechizitorii, în 2018 numărul dosarelor trimise în judecată la regimul drogurilor a crescut la 11.
Concomitent, la CJPECA au ajuns 15 persoane care au cerut ajutor, din care 9 dependenţi de droguri, într-un caz fiind vorba de heroină. Tot acolo au ajuns 33 de dependenţi de etnobotanice, în condiţiile în care în 2017 şi 2016 au existat 29 şi respectiv 20 de dependenţi. Ba mai mult, anul trecut au ajuns la UPU 65 de tineri din cauza etnobotanicelor şi alte 44 persoane din cauza consumului de droguri de mare risc.
