Judeţul Botoşani începe şi anul 2019 cu drumurile importante ciuruite, dar cu promisiuni impresionante. Legătura cu Iaşiul este sub orice critică, drumul strategic este în mare întârziere, zona Ştefăneşti rămâne izolată, dar, în schimb, autorităţile anunţă un spectaculos „drum expres”.
Şoferii care au circulat în aceste zile spre Iaşi au constatat că arterele care ne leagă de Sudul ţării sunt într-o stare greu de descris. În aşteptarea modernizării ce ar trebui să înceapă în acest an, conform promisiunilor, administratorul drumului naţional Botoşani-Târgu Frumos nu s-a mai atins de arteră, iar gropile apărute ridică probleme mari traficului rutier. Varianta prin Prăjeni este de-a dreptul impracticabilă, iar preşedintele CJ, Costică Macaleţi, anunţă că se va aplica acolo un covor asfaltic în acest an „dacă vor fi fonduri”.
Cele anunţate în acest început de an de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sună spectaculos, dar nu aduc multe speranţe botoşănenilor. Astfel, CNAIR susţine că la finalul acestui an şoferii vor circula pe 925 de kilometri de drumuri de mare viteză, cu circa 120 de kilometri mai mult decât în prezent. Printre promisiuni apare și parte din infrastructura din Moldova și chiar Botoșani. Astfel, potrivit CNAIR, în 2021 se va circula de la Botoșani la Suceava pe un drum expres, care ar urma să fie realizat printr-un proiect post-Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020. Cu toate acestea, chiar dacă s-a votat în Parlament legea privind realizarea Autostrăzii „Unirii” (Iaşi – Târgu Mureş), în următorii patru ani, în planurile CNAIR nu există nimic care să conecteze Iaşiul cu un drum de mare viteză de restul ţării, Moldova rămânând, astfel, izolată şi condamnată la sărăcie.
Potrivit CNAIR, în 2022, vor fi în construcţie următoarele tronsoane care ar putea duce la dezvoltarea Moldovei: Târgu-Mureş – Târgu Neamţ, Drumul Expres Siret-Paşcani, Autostrada Ploieşti-Paşcani şi Autostrada Bacău-Braşov.
Enigmă cu drumul spre Iaşi
Despre modernizarea drumului Botoşani-Iaşi, eventual transformarea lui într-un drum expres, nu se aduce aminte în planurile CNAIR pentru următorii patru ani.
O altă investiţie rutieră aşteptată de câţiva ani apare însă în promisiunile autorităţilor. Este vorba despre drumul strategic, care ar urma să aducă asfalt în mai multe comune botoşănene, arteră care, în sfârşit, va fi scoasă la licitaţie. „La drumul strategic, cel de 106 kilometri, am terminat proiectarea în aprilie şi abia acum primim de la ANAP (nr. – Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice) verde că se poate scoate la licitaţie. Îl vom scoate la licitaţie, sperăm luna asta sau cel târziu luna viitoare”, a declarat Costică Macaleţi.
Timp de mai bine de un an, drumul strategic din judeţ a fost blocat de proceduri birocratice, fiind necesare mai multe avize, unele dintre ele chiar de la instituţii ale statului. Proiectul are o valoare totală estimată de aproape 75 de milioane de euro. Lungimea totală a drumului strategic propus este de 106 km, dintre care 100 km sunt pe teritoriul judeţului Botoşani. Prin acest proiect ar urma să fie modernizate patru tronsoane de drum judeţean situate pe teritoriul judeţului Botoşani – DJ 282 H (limită judeţ Iaşi-Rediu-Răuseni-Călăraşi), DJ 282 (Răuseni-Todireni-Albeşti-Truşeşti-Dângeni-Hăneşti), DJ 297 (DN 29D-Blândeşti-Suliţa-Lunca-Todireni) şi DJ 294 (Dângeni-Mihălăşeni) – precum şi cel situat pe teritoriul Judeţului Iaşi – DJ 282 H (Şipote-limită judeţ Botoşani).
„S-au mai făcut drumuri prin ADR, dar nu au fost în mandatul meu. În actualul exerciţiu financiar care ţine până în 2020 sunt cele şase drumuri, care nu au pornit niciunul”, a mai declarat Costică Macaleţi.
Codaşi la drumul strategic
Dacă la noi abia se scoate la licitaţie drumul strategic, judeţele vecine s-au mişcat mult mai repede. Astfel, la începutul lunii septembrie 2017, fostul şi actualul ministru delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, a participat la Iaşi la semnarea contractului de finanţare pentru un vast obiectiv de investiţie rutieră în judeţele vecine, incluse în „Axa rutieră strategică 1 Iaşi-Suceava”. Asta în condiţiile în care Gheorghe Sorescu, fostul preşedinte CJ, declara în martie 2016 că proiectul botoşănean privind drumul strategic este pregătit, aşteptându-se doar deschiderea liniei de finanţare.
„În exerciţiul asta de finanţare prin ADR suntem situaţi pe primul loc ca proceduri, ceilalţi au scos la licitaţie proiectare plus execuţie, deci sunt în urma noastră, dar funcţionează foarte greu partea de avize autorizaţii. Niciun drum strategic din actualul exerciţiu financiar nu a fost început”, susţine însă Costică Macaleţi.
Arterele judeţene care formează drumul strategic au fost distruse şi mai mult de vremea din ultima perioadă. Din această cauză, anul trecut locuitorii comunelor Răuseni, Hlipiceni şi Todireni au protestat de mai multe ori în faţa CJ, sătui de starea jalnică a DJ 282, cel care străbate aceste localităţi.
Lege ignorată pentru Autostrada „Unirii”
Legea privind realizarea Autostrăzii „Unirii”, Iaşi – Târgu-Mureş, a fost adoptată pe 7 noiembrie 2018 de plenul Camerei Deputaţilor. Autostrada ar urma să fie construită din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor. Ministerul Transporturilor este desemnat drept coordonator al proiectului de investiţii. Termenul de finalizare ar fi de patru ani de la intrarea în vigoare a legii.
Guvernul insistă pe parteneriatului public-privat pentru realizarea ei, deşi comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a aprobat, recent, modificarea POIM, prin care vor fi alocate mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România. „Concret, prin această decizie, rata de cofinanţare europeană creşte de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea reţelei transeuropene de transport”, se menţionează într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.
