Oraşul a ajuns să fie sufocat de maşini, iar traficul auto se transformă pe zi ce trece într-un coşmar. Coloane de maşini, şoferi nervoşi, pietoni neatenţi, claxoane, intersecţii aglomerate – aşa s-ar putea descrie în doar câteva cuvinte situaţia de pe străzile municipiului. Iar asta nu atât din cauza fluxului de maşini, ci a şoferilor care obişnuiesc să-şi lase maşinile pe unde apucă, cu luminile de avarie pornite, strangulând circulaţia. Tot din cauza maşinilor parcate de o parte şi de alta a străzilor s-a ajuns să se circule, pe anumite tronsoane, doar pe un singur fir, inclusiv pe străduţele din cartiere.
Cele mai mari probleme sunt la orele de vârf, dimineaţa înainte de ora 8 şi la prânz, când străzile oraşului sunt inundate de mii de maşini.
Ieri, de exemplu, pe Calea Naţională, pe Bulevardul Mihai Eminescu, pe strada Primăverii şi mai nou pe Bulevardul George Enescu, maşinile au circulat bară la bară. În plus, parcările erau pline, inclusiv cele de la hipermarketuri.
„Problemele apar însă tot din cauza şoferilor”
„Numărul de maşini a crescut în ultimii ani, iar parcările se dovedesc insuficiente. Problemele apar însă tot din cauza şoferilor, care îşi lasă maşinile în drum”, spun poliţiştii, care cred că sancţiunile nu reprezintă de fiecare dată soluţia cea mai bună întrucât în cazul unei maşini parcate aiurea problema nu dispare odată cu amenda. De aceea, situaţia va fi discutată zilele acestea în cadrul comisiei de sistematizare a circulaţiei. Astfel, pentru a face ordine în trafic, cei de la Poliţia Rutieră se gândesc să-şi modifice programul de lucru aşa încât agenţii rutieri să fie mai mulţi în orele de vârf.
„Avem două echipaje pe schimb”, a spus comisarul şef Victor Ciubotaru, şeful Biroului Rutier. Altfel spus, vestitele MCV-uri pe care le văd oamenii prin judeţ aparţin Serviciului Rutier, o structură total diferită, care se ocupă de problematica din judeţ, în timp ce traficul rutier din oraş ajunge să fie supravegheat de numai două echipaje. Raportat la numărul de maşini care circulă, pare prea puţin.
„Trebuie să ne descurcăm”, a adăugat Victor Ciubotaru. Din acest motiv, s-a semnat un nou protocol cu Poliţia locală pentru ca circulaţia din mai multe intersecţii ale oraşului să fie dirijată de această structură.
Locuri de parcare insuficiente
Pe de altă parte, Primăria a asigurat în municipiu aproape 8.000 de locuri de parcare, insuficiente pentru cele aproape 16.000 de maşini existente în oraş, la care se adaugă zilnic alte sute sau mii de maşini ale celor veniţi cu treburi în municipiu. Dar, deşi străzile sunt pline de maşini, doar circa 6.500 de locuri de parcare sunt rezervate.
Cât priveşte fluidizarea circulaţiei, municipalitatea a amenajat câteva sensuri giratorii. În rest, măsurile lipsesc cu desăvârşire şi asta pentru că trama stradală nu mai poate fi extinsă. „Cele mai mari probleme sunt în zona centrală, unde nu mai există terenuri care să poată fi transformate în parcări”, recunoştea nu de mult viceprimarul Cosmin Andrei.
Mijloace de transport în comun ignorate
Motivele pentru care se pierd ore întregi în trafic sunt însă diverse. Astfel, în Botoşani există un dezechilibru între eficienţa transportului public şi opţiunea exagerată a folosirii autovehiculelor. Tramvaiul este prea puţin folosit, pentru că este vechi şi nesigur, iar microbuzele nu reprezintă o soluţie pentru botoşăneni. Din acest motiv, oamenii preferă să meargă cu maşinile personale.
„Cea mai importantă măsură pentru un trafic mai bun, prima, dar şi cea mai ignorată, este respectarea cu stricteţe a legilor rutiere, mai ales staţionarea şi parcarea, în tot oraşul, nu numai în zone preferenţiale”, a spus Gheorghe M., taximetrist particular, care a adăugat că toleranţa manifestată de autorităţi face celelalte măsuri să devină ineficiente.
Soluţii doar pe hârtie
Pe de altă parte, Botoşaniul are un Plan de Mobilitate Urbană (PMU), dar pus în aplicare pe bucăţi. Astfel că proiectele derulate până acum se dovedesc ineficiente, în lipsa măsurilor integrate. În PMU se vorbea de măsuri aplicate gradual, an de an, de la achiziţionarea de 32 de autobuze, măsură propusă în 2017 şi 2018 dar nerezolvată, achiziţia de noi tramvaie, reorganizarea traseelor de transport în comun, introducerea de e-ticketing, construirea de staţii cu sistem informaţional, construirea unei parcări subterane în zona centrală, realizarea sistemului de semaforizare inteligentă, construirea de pasaje rutiere subterane, realizarea centurii ocolitoare, dar ce s-a făcut până acum a fost doar modernizarea unor străzi, înfiinţarea unor sensuri giratorii şi introducerea unor sensuri unice. În rest, totul este la nivel de proiect.
Sisteme puse în aplicare în alte oraşe
În schimb, alte primării vor să pună în aplicare un sistem denumit Smart Parking, un gen de parcări automate, etajate. Un modul cu 6 locuri costă un milion de lei, iar pe suprafaţa a două autoturisme sunt parcate pe verticală 12 maşini. Vorbim de un sistem automat. Pe baza cardului de acces, sistemul inteligent identifică locul autoturismului, îl ridică pe platformă şi îl aşează la locul plătit, într-un interval de aproximativ două minute.
În plus, în alte oraşe a fost implementat un sistem de management a traficului rutier cu senzori şi au fost dezvoltate aplicaţii pe telefoanele mobile aşa încât un şofer care pleacă la drum poate verifica din start zonele aglomerate şi poate alege un alt traseu. O astfel de aplicaţie ar scuti şi Poliţia Rutieră de dirijat traficul şi implicit ar duce la diminuarea numărului de blocaje în trafic.
