Tot mai mulţi copii ajung să apeleze la ajutorul specialiştilor psihiatri sau psihologi din cauza unor cadre didactice care depăşesc limitele educaţiei. S-a ajuns chiar şi la cazuri în care copiii să fie mutaţi de la clasele unor profesori, în condiţiile în care nici conducerea şcolii nu le-a putut face nimic cadrelor reclamate.
Potrivit specialiştilor, cel puţin 20-30 de copii au ajuns în acest an să apeleze la o formă de tratament de specialitate, fie psiholog, fie chiar psihiatru. Ceea ce este surprinzător este că aceştia sunt elevi la două dintre cele mai titrate colegii naţionale din judeţ, respectiv Colegiul Naţional „A.T. Laurian” şi Colegiul „Eminescu”, acuzând atitudinea agresivă a unor profesori cu vechime în unităţile respective de învăţământ. „Pe noi, fetele, ne terorizează la fiecare oră. Nu ne face proaste în faţă, dar ne spune că nu vom reuşi în viaţă. Se leagă de defectele noastre fizice, foloseşte cuvine vulgare, ţipă. O colegă obişnuieşte să se îmbrace cu fuste şi îi spune mereu că are mintea mai scurtă decât fusta. Am ajuns să punem sare sub faţa de masă de pe catedră, pentru că am auzit că alungă nervii. Pur şi simplu nu mai ştim ce să facem să fie linişte. Am povestit acasă cât de greu ne e, dar cu profesorii nu avem curaj. Sigur nu ne-ar da dreptate”, a spus una dintre elevele de la „Laurian”.
Terorizaţi de comportamentul dascălilor unii dintre copii au ajuns la limita disperării. Astfel, una dintre elevele care a avut nevoie de ajutor de specialitate le-a mărturisit părinţilor că a ajuns în pragul suicidului. „Dacă nu îmi explicaţi ce înseamnă sinuciderea, o făceam”, a spus tânăra. Îngroziţi de declaraţia fetei părinţii au luat decizia de a o transfera la o altă şcoală din oraş.
Copiilor care au avut curaj să apeleze la ajutor li s-a recomandat în aceste situaţii consiliere psihologică, pentru a le creşte încrederea în sine, exerciţii de respiraţie şi relaxare musculară pentru simptomele de anxietate cu atacuri de panică. Au fost şi situaţii în care copiii s-au mutat în altă clasă din aceeaşi unitate de învăţământ, sau chiar la un alt liceu din oraş.
Sancţiuni pentru situaţii similare în judeţ
Situaţiile, până într-un punct asemănătoare şi cu cea recentă din localitatea Viişoara, nu par a avea însă aceeaşi rezolvare. Dacă la Viişoara învăţătorul acuzat de părinţi de un comportament neadecvat şi-a dat demisia, în aceste situaţii directorii unităţilor nu au putut lua vreo măsură împotriva profesorilor respectivi, acuzaţi că prin comportamentul lor fac mulţi copii buni la învăţătură să renunţe la respectivele obiecte pe care le predau.
„Am înţeles că unei doamne profesor i s-a recomandat evaluare psihiatrică şi psihologică, dar le-a trecut cu brio şi orice încercare a direcţiunii de a lua vreo măsură împotriva ei a eşuat”, a spus un angajat al unui colegiu din oraş.
De cealaltă parte, profesorii acuzaţi că au un comportament neadecvat spun că atitudinea aceasta au avut-o tot timpul şi că aşa sunt ei, un pic mai severi, iar în acest mod se separă copiii care fac performanţă de ceilalţi.
Copii afectaţi pe termen lung
Specialiştii spun însă că, de cele mai multe ori, atitudini de acest fel pot fi dăunătoare pentru copii pe termen îndelungat. „Exigenţele mari ale profesorilor, uneori atât critica, chiar remarcile răutăcioase ale acestora, jignitoare, duc la apariţia tulburărilor anxioase, somatoforme (precum vărsături, greaţă sau dureri abdominale), stare de leşin înainte de ora cu pricina, cu comportament evitant la copil sau cu teamă. Mulţi nu vin, din cauza stigmatului de a nu ajunge la psihiatrie, sau ajung la alte specialităţi, pediatrie, neurologie, din cauza tabloului simptomatic. Ulterior, evaluarea psihologică relevă ca şi cauză a simptomelor stresul şcolar, teama indusă de un anumit profesor”, a precizat Laura Jijie, medic primar în psihiatrie pediatrică şi coordonator al Compartimentului de psihiatrie pediatrică din cadrul Spitalului Judeţean.
Specialiştii cer comunicare şi reclamarea profesorilor
Medicul spune că în astfel de situaţii este de datoria părinţilor să comunice eficient cu copiii, să colaboreze cu şcoala, pentru că de multe ori părinţii aleg, chiar din clasele primare, copilul să fie la o învăţătoare „mai severă” sau la profesori exigenţi şi cu renume „ca să facă carte”. „Intenţia lor ca părinte este bună, dar nu ţin cont de caracteristicile psihologice ale copilului şi se ajunge ca şcoala să reprezinte un factor de stres, apărând fobia şcolară până la refuz şcolar, tulburări anxioase cu atacuri de panică, sau tulburări depresive”, a mai spus medicul primar psihiatru.
De cealaltă parte, în cazuri concrete, părinţii sunt îndemnaţi să solicite măsuri legale pentru stoparea comportamentului agresiv al profesorului. Părintele trebuie să expună în scris situaţia creată (de fiecare dată când se creează) şi să lase documentul dirigintei sau secretarei, cu număr de înregistrare.
