Deşeurile continuă să le dea bătăi de cap edililor botoşăneni. De la 1 ianuarie 2019, municipiul Botoşani intră în master planul judeţean de gestionare a deşeurilor, iar de la acea dată vor trebui aplicate regulile existente în celelalte localităţi ale judeţului. Excepţie va face municipiul Dorohoi, care va fi inclus în master plan la 1 ianuarie 2020. Mai mult, regulile din master plan trebuie puse în acord cu prevederile unei ordonanţe aprobate în luna august a acestui an care modifică legislaţia în privinţa deşeurilor şi care include obligaţii pentru autorităţile publice, operatori şi generatorii de deşeuri.
Şefii din primărie au avut ieri o discuţie pe tema modului în care va fi gestionată situaţia deşeurilor începând cu 1 ianuarie 2019. Marea problemă pentru municipalitatea botoşăneană este aceea că intrarea în master plan înseamnă şi operarea cu taxa de salubrizare unică la nivel de judeţ, care va fi de 10 lei de persoană pe lună în mediul urban şi 3,1 lei în mediul rural. Asta în condiţiile în care în acest an botoşănenii plătesc o taxă de salubrizare de 13 lei pe lună de persoană.
Cu alte cuvinte, se impune micşorarea cuantumului taxei. Acest lucru este în avantajul cetăţenilor, însă nu se ştie încă impactul asupra societăţii Urban Serv şi bugetului municipalităţii.
Reguli schimbate pentru cei ce locuiesc la case
Tot în această perioadă trebuie stabilit şi cum se va proceda în cazul agenţilor economici şi botoşănenilor care locuiesc la case, categorii de clienţi care au contract direct şi achită contravaloarea facturilor primite direct la Urban Serv.
„Am avut o discuţie cu cei de la Taxe şi Impozite şi cu cei din Primărie care se ocupă de problema deşeurilor. Va trebui să stabilim o taxă şi pentru cei care locuiesc la case şi pentru agenţii economici. Dacă ştiţi, numai cei din condominii plătesc o taxă la acest moment, iar ceilalţi au un tarif şi contracte directe cu cei de la Urban Serv. În noua formulă, de la 1 ianuarie 2019, intrăm şi noi ca toate celelalte localităţi din judeţ şi va trebui să încasăm o taxă şi de la case şi de la agenţii economici, va dispărea tariful respectiv”, a declarat primarul Cătălin Flutur.
Modificări şi în privinţa colectării
Dincolo de cuantumul taxei, trebuie modificată şi modalitatea de colectare a deşeurilor de la case şi agenţi economici. Dacă maşinile Urban Serv trec acum pe la sediile agenţilor economici şi prin cartierele cu case, în baza unui grafic, prin master plan metoda colectării deşeurilor este la punct fix.
Cătălin Flutur a mai anunţat că săptămâna viitoare va avea loc o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Ecoproces, structură care monitorizează proiectul judeţean al deşeurilor.
Taxă în plus aprobată de guvern
O altă provocare lansată autorităţilor publice şi operatorilor este reprezentată de noile reglementări în privinţa gestionării deşeurilor. Potrivit angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, România trebuie să întreprindă toate măsurile necesare implementării unor instrumente economice, respectiv „plăteşte pentru cât arunci”, „răspunderea extinsă a producătorului” şi „contribuţia pentru economia circulară”.
Ovidiu Aparaschivei, directorul ADI Ecoproces, a explicat că valoarea taxei de salubrizare pe anul viitor este dată de planul tarifar care va fi aprobat în câteva zile. Problema este că de la 1 ianuarie 2019 se instituie şi contribuţia pentru economia circulară, în cuantum de 30 de lei pe tona de deşeuri. „Aceşti bani ar trebui incluşi în taxa de salubrizare. Normele de aplicare a ordonanţei nu au fost încă elaborate, nu ştim exact cum vom proceda. Suntem limitaţi şi de planul de creştere a tarifelor, iar pe de altă parte prin lege ni se impune şi contribuţia de 30 de lei pe tonă”, a precizat oficialul. Această contribuţie pentru economia circulară este echivalentul celebrei taxe de mediu a cărei aplicare a tot fost amânată ani la rând. Sumele încasate vor ajunge la Fondul de Mediu.
„Modificările legislative vor impune modificarea master planului judeţean. Pentru că nu ne mai păsuieşte Comisia Europeană cu ţintele de îndeplinit, acum se dau tot felul de legi care nu s-au dat din 2008 încoace. Acum, în jumătate de an se dau mai multe legi care ne zăpăcesc şi pe noi. Judeţele care au sistem integrat de gestionare a deşeurilor au operatori, contracte în derulare sunt cele mai afectate pentru că trebuie facem acte adiţionale, alţi indicatori, alt regulament”, a mai explicat Ovidiu Aparaschivei.
Reguli impuse autorităţilor locale
Printre altele, în baza noilor reglementări legale, autorităţile publice locale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, au următoarele obligaţii: să asigure colectarea separată pentru cel puţin deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale; să atingă, până la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere. Aceste reguli vor fi greu de pus în practică ştiut fiind faptul că în municipiului Botoşani, dar şi la nivel naţional, colectarea selectivă a deşeurilor rămâne o poveste frumoasă.
