Un botoşănean a ajuns să ducă un adevărat război cu instituţiile statului încercând să repare, atât cât se mai poate, o expropriere făcută la Darabani în ultima sută de zile de comunism. Doar că bătălia pare fără sfârşit, iar rezultatul aproape derizoriu.
Întreaga poveste a început pe 21 august 1989 când Nicolae Ceauşescu a semnat un nou decret privind exproprierea unor români, printre care şi Maria Jechel, din Darabani, care locuia într-o casă cumpărată în 1957, de pe strada Scântei nr. 2, undeva în centrul oraşului. Şase case urmau să fie rase de pe faţa pământului pentru a face loc unui complex cu 88 de apartamente şi spaţii comerciale la parter, centrul Darabaniului urmând să fie sistematizat. Nimeni nu a avut curaj să se opună, aşa că oamenii au semnat că au luat la cunoştinţă de ce urma să se întâmple, iar unii dintre ei au primit şi un fel de despăgubiri. Doar că Maria Jachel, născută în anul Marii Uniri, a sperat până în ultima clipă că lucrurile vor lua o altă turnură. Aşa că nu a luat niciun ban de la stat, crezând că va reuşi să-şi redobândească peste ani casa pe care o cumpărase din banii agonisiţi cu trudă.
Fabrică de brânzeturi construită în locul casei
Viaţa părea că îi va da dreptate, regimul Ceauşescu prăbuşindu-se în Decembrie 1989. Mutată într-o garsonieră, aceasta nu a apucat însă să-şi vadă visul cu ochii. Şi asta pentru că ce nu a dus la îndeplinire regimul comunist, au desăvârşit cei care au urmat la conducerea Darabaniului, aceştia continuând nedreptăţile.
Fostă soţie de veteran de război, Maria Jechel, rămasă văduvă, a trăit însă o mare dezamăgire pentru că, în locul casei pusă la pământ nu a mai fost construit niciun obiectiv social, ci o fabrică de brânzeturi. La un an de la demolarea casei, la ea a ajuns un angajat al Primăriei Darabani, care i-a oferit o sumă de bani, dar cum nu i-a prezentat nici o justificare pentru teancul de bani, bătrâna a refuzat oferta. După un timp, şi patronul fabricii de brânzeturi a încercat acelaşi lucru, însă Maria Jechel l-a refuzat şi pe el.
Proprietăţi cerute în instanţă
După anul 2000, la mai bine de un deceniu de la demolarea casei, bătrâna s-a adresat în sfârşit autorităţilor, cerându-şi proprietăţile înapoi. Nu era o suprafaţă mare de pământ, ci numai 161 de metri pătraţi şi casa care măsura cu totul vreo 55 de metri pătraţi, la acestea adăugându-se şi câteva acareturi. Iniţial, în 2004, Consiliul local Darabani a hotărât disponibilizarea terenului cu pricina, dar numai după un an cei de la Primăria Darabani au decis să-i ofere în compensare 860 de metri pătraţi, la marginea oraşului. Cert este că bătrâna nu a fost de acord, aşa că a refuzat să preia terenul cu pricina, continuând bătălia în instanţă.
Plecate de la Botoşani, procesele au ajuns până la Curtea de Apel Suceava şi Înalta Curte de Casaţie, însă femeia s-a izbit de refuzul autorităţilor care susţineau că totul ar fi tardiv întrucât nu a contestat la timp decizia primăriei privind compensarea. După mai multe demersuri făcute pe la toate forurile, în 2011 cazul ei a ajuns în atenţia Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), dosarul fiind aprobat de secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Urma să i se stabilească valoarea despăgubirilor, doar că Maria Jechel s-a stins din viaţă pe 25 ianuarie 2015, fără să-şi mai vadă visul cu ochii.
Luptă cu statul preluată de fiu
Din respect pentru mama lui, fiul bătrânei, Viorel Jechel, stabilit în Botoşani, a decis să reia lupta cu statul, în încercarea de a repara toate aceste abuzuri. Doar că la început nimeni nu l-a luat în seamă, mai apoi l-au trimis de la o instituţie la alta, în final cerându-i-se să facă dovada că el este unicul moştenitor al femeii. A urmat o nouă bătălie, care nu a fost deloc uşoară.
Într-un final, pe 22 martie 2018, în urma unei acţiuni în instanţă pentru succesiune, Viorel Jechel a fost recunoscut ca moştenitor. Doar că redactarea sentinţei a mai durat câteva luni, iar în momentul în care s-a adresat ANRP, cei de acolo i-au cerut în loc de sentinţă un certificat de moştenitor, deşi hotărârea instanţei era limpede pentru toată lumea.
Dar surpriza avea să vină mai târziu, când i s-a pus la dispoziţie o decizie de compensare din septembrie 2016 prin care Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor stabilise în cazul Mariei Jechel o valoare de compensare de 2.371 de puncte, ceea ce ar fi însemnat o despăgubire de 2.371 de lei, o sumă derizorie în condiţiile în care în ultimii ani din viaţă bătrâna estimase casa şi terenul la 20.000 de lei.
„Imediat ce mi s-a comunicat decizia de compensare, am contestat-o la Tribunalul Bucureşti. Mi se pare că abuzul de atunci, din 1989, când a fost semnat decretul de expropriere, a continuat cu un alt lanţ de abuzuri din partea celor aflaţi în conducerea diverselor instituţii. Dar nu voi dezarma şi voi continua să fac demersuri, pentru a cinsti memoria mamei mele, aşa cum se cuvine”, a spus Viorel Jechel.
