Deschiderea graniţelor odată cu intrarea României în Uniunea Europeană a transformat Botoşaniul într-un „exportator de tineri”. Astfel, din cauza exodului peste hotare, dar şi a natalităţii care este în cădere liberă, populaţia judeţului a ajuns să fie mai îmbătrânită ca oricând. De la an la an, tot mai mulţi botoşăneni aleg să plece la muncă în străinătate, luându-şi cu ei şi familiile. Mulţi dintre aceştia au renunţat demult la ideea de a se mai întoarce vreodată acasă, şi lasă în urmă case abandonate şi sate în care rămân doar bătrâni ce poartă în suflet dorul de copii.
O altă cauză a îmbătrânirii populaţiei o reprezintă faptul că tot mai mulţi tineri amână să-şi întemeieze familii sau să aibă copii, preferând să pună pe primul plan cariera sau realizările financiare.
Decese aproape duble faţă de numărul naşterilor
Naşterile au început să scadă dramatic încă din 1990, astfel că în 1999 numărul acestora a ajuns la 6.439, în 2007 la 4.702, iar anul acesta în primele cinci luni s-au născut doar 1.192 de copii. Potrivit statisticii Direcţiei de Sănătate Publică, până la 30 aprilie 2018 au fost înregistrate nu mai puţin de 1.994 de decese, adică aproape dublul celor veniţi pe lume.
Informaţiile reprezentanţilor Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) arată că, în perioada 2001-2011, populaţia judeţului s-a diminuat cu aproape 50.000 de locuitori. Scăderea este, însă, mult mai mare, având în vedere că mulţi figurează în continuare cu domiciliul în judeţ, deşi nu mai stau aici demult. Astfel, o estimare făcută de Instituţia Prefectului în 2009 arăta că peste 100.000 de botoşăneni din cei aproximativ 400.000 ar munci în străinătate, însă faţă de acum nouă ani exodul a luat proporţii considerabile. În plus, încă din anul 2002, creşterea ponderii populaţiei în vârstă de peste 60 de ani a dus la un dezechilibru. Astfel, în judeţul Botoşani, populaţia vârstnică, adică cea peste 65 de ani (17,6%), a depăşit-o atunci pe cea tânără, adică de la 15 la 24 de ani (12,2%).
Sate rămase pustii
Situaţia cea mai gravă se înregistrează în mediul rural, în unele localităţi numărul oamenilor fiind la jumătate faţă de acum 15-20 de ani.
Una dintre cele mai afectate este comuna Pomârla. Potrivit primarului Dumitru Chelariu, zeci de case au fost abandonate de proprietari. „Avem situaţii în care au plecat cu toţii şi trimit bani pentru a-şi construi case în speranţa că într-o zi vor locui în ele. Acum 20 de ani populaţia era de aproximativ 4.200 de locuitori, iar acum abia dacă sunt 2.500. Satele Hulubeşti şi Racovăţ s-au pustiit, bătrânii au murit, iar din urmă tinerii au preferat să plece”, a mai spus primarul.
„E absolut normal să plece unde le este bine”
Salariile mici şi lipsa de perspective din mediul rural conturează un viitor sumbru, situaţia urmând a se înrăutăţi în următorii ani. „E absolut normal să plece unde le este bine”, a adăugat edilul din Pomârla.
„Plata forţei de muncă nu poate fi în nici un caz optimizată decât cu un standard de cost actualizat. Investiţiile din bani publici sunt baza majorităţii firmelor, iar la standardele de cost de acum e greu să dai salarii mari”, a încheiat Dumitru Chelariu.
În acest context, întreaga comunitate este afectată, puţinele investiţii din zonă confruntându-se cu probleme majore. „Sunt scoase proiecte la licitaţie şi de 10 ori, fiindcă firmele nu au cu cine munci. Chiar zilele trecute vorbeam cu o colegă, primar într-o localitate din Cluj, despre faptul că tinerii noştri muncesc afară, ajutând alte naţiuni să progreseze. Tot ce a fost bun între 19 şi 30 de ani a plecat, toată energia lor au lăsat-o în străinătate. Cu oamenii noştri, cu profesioniştii noştri se pot face minuni”, a mai spus primarul.
„Nici nu mai ştiu când am eliberat ultimul certificat de naştere”
Toate plecările fac ca sporul natural să fie negativ lună de lună. „Este o scădere drastică, cum e de altfel în aproape tot judeţul, populaţia este mult îmbătrânită. De exemplu, într-un an am avut 18 nou născuţi şi 47 decedaţi, iar în alt an 22 nou născuţi şi 54 de decedaţi şi aici vorbesc de cifre după 2010. În 2018 avem înregistrate patru naşteri, făcând haz de necaz nici nu mai ştiu în ce lună am eliberat ultimul certificat de naştere”, a mai spus primarul comunei Pomârla.
Situaţii similare în majoritatea comunelor
Un alt exemplu în care lucrurile sunt asemănătoare este cel al Copălăului, unde fiecare familie are cel puţin un membru plecat la muncă în străinătate. „Tineretul lucrează în Germania, Italia. Au contracte, se duc cu familia. Câştigă 6-8 euro pe oră. Cred că sunt 500-600 de persoane plecate la muncă în străinătate, dintr-o populaţie de 4.000 de locuitori”, a spus Ciprian Ivanov, primarul comunei Copălău.
Banii câştigaţi în străinătate au fost investiţi în special în case. „Oamenii au venit şi au construit case. Banii i-au investit în case, în garduri. Nu au dezvoltat o afacere, nu au cumpărat terenuri”, a mai spus primarul de Copălău.
Chiar dacă numărul celor plecaţi nu este la fel de mare, cu această problemă se confruntă şi comuna Manoleasa. „Populaţia comunei este şi la noi în scădere, chiar dacă nu sunt multe situaţii, avem şi noi cazuri în care au plecat familii întregi. Localitatea a avut cel mai mult 4.100 de locuitori, iar în acest moment sunt aproximativ 3.600. La noi majoritatea se ocupă cu agricultura, avem vreo şase agenţi economici în acest sector. În schimb, oamenii se duc să muncească în agricultură în străinătate, sezonieri, iar copiii îi lasă în grija bunicilor”, a spus Cristinel Aroşculesei, edilul din Manoleasa.
La Hudeşti, comuna se goleşte vara
O altă comună care se confruntă cu probleme demografice este Hudeştiul. Potrivit edilului de acolo, oamenii preferă să lucreze sezonieri în alte ţări şi să trăiască în România, ei câştigând acolo în trei luni cât pentru tot anul aici. „Populaţia la noi este în scădere, dar nu numai din cauza celor care pleacă definitiv, ci din cauza faptului că acest lucru îl face un membru al familiei, pentru a întreţine casa. Şi la noi e sporul negativ, anul acesta avem înregistrate 29 de naşteri şi 47 de decese”, a spus Viorel Atomei, primarul comunei Hudeşti.
Pensii asigurate tot mai greu
Mai grav este că generaţiile născute după 1989, mult mai reduse numeric, ar trebui să se afle pe piaţa muncii în anii 2020-2030 şi vor avea de susţinut economic o populaţie vârstnică numeroasă, inactivă economic. Dacă în 1992, la 100 de persoane adulte reveneau aproape 17 persoane în vârstă de 65 de ani sau mai mult, în 2002 s-a ajuns la aproape 21 de persoane în vârstă la 100 de adulţi. După 2011 raportul s-a adâncit la 24 de persoane vârstnice pentru 100 de persoane apte de muncă.
Reprezentanţii DJS trag semnale de alarmă în acest sens, întrucât se va crea un dezechilibru între segmentul de populaţie cu potenţial contribuabil şi cel cu potenţial de beneficiar.
– Alexandru DOROFTEI
Asa de bine a condus si conduce tara clasa politica dupa revolutie , iar patriotismul acestor granguri mafioti din politica se manifesta si mai acatarea , vinzind pamintul tarii parvenitilor din alte state , tragem concluzia ce va deveni ROMANIA peste vreo 20-30 de ani mai incolo , iar eroii neamului in morminte se intorc . Privind votul bietilor pensionari , neascultati si nebagati in seama de cei mai rasariti ca ei , aleg si sustin relele mai mici si pe cei care mai dau cite un codru de piine din avutia tarii acaparata de praduitori , si aparata de fortele coercitive jecmanitorilor favorabile . SE MERITA SA TAI POALA SI SA FUGI DE AICI , dar se spera si la reitoarcertea si intarirea neamului romanesc , si atunci multi vor mai fi popiti .
Curios lucru ! Populatia de la tara sau populimea scade dramatic iar numarul salariatilor din primarie creste . . Se creaza posturi de referenti , consilieri ,economisti , muncitori etc . Cati salariati avea o primarie in 1970 la cati locuitori ? Dar scolile care au 10 persoane salariate in aparatul administrativ ? Ce este mai important de platit , un salariu de bugetar sau o pensie la un om care a contribuit la buget 40 de ani ?
Sigur ia Botosaniul un loc fruntaș la alegeri pentru PSD. Se știe ca bătrânii sunt ușor de păcălit, de antena 3. De politicieni. De infractori deghizati in vanzatori ambulanti, de escroci care le iau banii prin diverse metode, gen metoda accidentul, de cămătari care le „cumpără” pământurile la un preț derizoriu. Garantat iese și Dragnea pe un loc fruntas dacă candidează pt. Funcția de presedinte