Problema succesiunii apare în majoritatea cazurilor în care un suveran moare. Iar Regele Mihai s-a luptat, vreme de zeci de ani, să îşi asigure succesorul şi să elimine orice tentativă de contestare a moştenitorului titlului. „La fel ca toate familiile aflate în situația noastră, am regretat că nu avem un fiu, deoarece Constituția Regală din 1923, conformă cu legea salică, interzice femeilor să domnească în Regatul României”, spunea Regele Mihai, într-un interviu, în 1992.
Moștenitorii Regelui Mihai
Conform familiei suveranului României, titlurile membrilor Casei Regale, dar şi ordinea succesiunii sunt determinate de Normele Organice ale Casei Regale. Iar ordinea de succesiune la tron şi la şefia Casei Regale e bazată pe „principiul primogeniturii cu preferinţă masculină, normele organice abrogând, astfel, principiul salic al primogeniturii masculine absolute, cu excluderea femeilor şi a descendenţilor lor”.
Regele Mihai şi-a desemnat astfel ca succesor pe fiica sa, Principesa Margareta, urmată, în linia succesiunii, de alţi cinci membri ai familiei:
- ASR Principesa Moştenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României, fiica cea mare a Regelui Mihai
- ASR Principesa Elena a României, a doua fiică a Regelui Mihai
- Elisabeta Karina de Roumanie, fiica Principesei Elena
- ASR Principesa Sofia a României, a patra fiică a Regelui Mihai
- Elisabeta Maria Biarneix, fiica Principesei Sofia
- ASR Principesa Maria a României, a cincea fiică a Regelui Mihai
Norme pentru numirea succesorului
Pentru că nu a avut băieţi, Regele Mihai a făcut tot posibilul pentru a-şi asigura ca moştenitor la tron pe fiica sa cea mare, Principesa Margareta. A desemnat-o drept succesor încă din 1997, însă abia 10 ani mai târziu a reuşit să cimenteze chestiunea succesiunii la tronul României.
Regele Mihai s-a luptat ca să se renunţe la legea salică, cea care acordă drepturi exclusive de succesiune doar bărbaţilor şi care a fost inclusă în Constituţia României din 1866, dar şi în cea din 1923, statutând ca descendenţii la tron să fie exclusiv pe linie bărbătească. În lipsa unor moştenitori pe linie masculină ai regelui, succesorul la tron era numit cel mai vârstnic dintre fraţi ori unul dintre fiii acestuia.
Însă Regele Mihai a avut cinci fete, iar legea salică le interzicea ascensiunea la tron. Abia după 60 de ani de la abdicare, la 30 decembrie 2007, el a promulgat Noul Statut al Casei Regale, în care erau menţionate şi noile reguli de succesiune. „Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie”, precizează Anexa I.C.
Această regulă, împrumutată de la monarhiile din Spania, Monaco sau Thailanda, permite femeilor să moştenească tronul în cazul în care nu au niciun frate în viaţă, iar fraţii morţi nu au niciun moştenitor legitim. În dreptul constituțional monarhic, sistemul de succesiune adoptat de Regele Mihai e cunoscut ca „primogenitura cognatică cu preferință masculină”.
Prin noile reguli, Regele Mihai a asigurat succesiunea în familia sa, marcată de o covârşitoare prezenţă feminină.
Primul pas către coroană al Principesei Margareta a fost făcut cu ajutorul Regelui Mihai, în martie 2016, când fostul suveran s-a retras oficial, numindu-și fiica cea mare Custode al Coroanei.
Excluderi de pe lista succesiunii la tronul României
Iniţial, prin noul Statut al Casei Regale din decembrie 2007, pe lista succesiunii erau 10 membri ai familiei regale:
- ASR Principesa Moștenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României, fiica cea mare a Regelui Mihai
- ASR Principesa Elena a României, a doua fiică a Regelui Mihai
- Nicholas Medforth-Mills, fiul Principesei Elena
- Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills, fiica Principesei Elena
- ASR Principesa Irina a României, a treia fiică a Regelui Mihai
- Michael Kreuger, fiul Principesei Irina
- Angelica Kreuger, fiica Principesei Irina
- ASR Principesa Sofia a României, a patra fiică a Regelui Mihai
- Elisabeta Maria Biarneix de Laufenburg, fiica Principesei Sofia
- ASR Principesa Maria a României, a cincea fiică a Regelui Mihai
Fotografie a Familiei Regale a României, la Castelul Săvârșin
Scandalurile au dus însă la eliminarea unor membri. Nicolae, fiul Principesei Elena, era al treilea în ordinea succesiunii. În august 2015, Nicolae a fost exclus însă de pe listă şi i s-a retras, totodată, titlul de Principe al României.
În 2014 a mai fost eliminată de pe lista succesiunii şi Irina Walker, cea de-a treia fiică a Regelui Mihai şi i-a fost retras şi titlul de Principesă. Decizia a fost luată după ce Irina şi soţul ei american au fost condamnaţi pentru organizarea de lupte ilegale de cocoşi la ferma lor din Oregon. Cei doi copii ai Irinei – Michael şi Angelica Kreuger au fost, de asemenea, excluşi de pe lista succesiunii.
Cine ar fi fost succesorul Regelui Mihai, conform legii salice
Dacă statutul Casei Regale ar fi păstrat principiul legii salice, Principesa Margareta, dar şi celelalte fiice ale Regelui Mihai nu ar fi avut dreptul la tronul României. Ar fi deschis astfel oportunitatea rudelor masculine din Casa de Hohenzollern ale Regelui Mihai să aspire la titlul de Rege al României. Însă ideea ca un prinţ german să ia titlul în dauna fiicelor sale nu a fost acceptată de Mihai I.
Astfel, la 10 mai 2011, pentru a preveni orice pretenţii ale rudelor germane, Regele Mihai a rupt legăturile cu Casa Princiară Hohenzollern-Sigmaringen şi a schimbat numele familiei sale în „al/a României”. Mihai I a renunţat şi la toate titlurile primite de la Casa Princiară Hohenzollern-Sigmaringen.
Într-un interviu acordat în 2011, fostul lider ţărănist Ion Diaconescu a dezvăluit că mai mulţi monarhişti români de marcă i-au cerut Regelui Mihai să-l numească succesor pe Principele Nicolae.
Iar în interviul din 1992, acordat lui Philippe Viguie, Mihai I spunea, la rândul său, despre Prințul Nicolae:
”Nicolae, fiul cel mare al Elenei, are acum șase ani. Vârsta pe care o aveam când m-am urcat pe tron… Dacă destinul îl va chema într-o zi să domnească peste România, Nicolae va trebui să își îndeplinească îndatoririle. Aș dori însă, ca el să fie plebiscitat de români. Ceea ce în momentul de față este destul de complicat.”
Însă Regele Mihai a refuzat varianta Nicolae, preferând să o desemneze ca moştenitor pe fiica cea mare, Principesa Margareta. Prin noul statut din 2007, Prinţul Nicolae era numit abia al treilea în ordinea succesiunii, iar în 2015 a fost exclus, în urma unui scandal.
Cine este Principesa Margareta
Principesa Margareta este prima fiică a Majestăţilor Lor Regele Mihai I şi Regina Ana ai României. Margareta s-a născut la Lausanne pe 26 martie 1949. Este licenţiată în Sociologie, Ştiinţe Politice şi Drept Internaţional a Universităţii din Edinburgh, Scoţia.
Înainte de 1989, Principesa Margareta a fost implicată în proiecte ale Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite şi al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD).
În august 1989, când devenea evident că ceva avea să se schimbe în sfârşit în Europa de Est, Principesa Margareta a părăsit Organizaţia Naţiunilor Unite pentru a se dărui cauzei României.
A sosit în țară pe 18 ianuarie 1990. În acelaşi an a înfiinţat, împreună cu tatăl său, Regele Mihai, Fundaţia Principesa Margareta a României, dedicată sprijinirii bătrânilor şi tinerilor aflaţi în dificultăţi fizice sau materiale. La 18 ianuarie 2015, în prezența autorităților politice, a sărbătorit ‘Jubileul de Argint’ al întoarcerii în țară.
Principesa Margareta l-a însoţit pe Regele Mihai în turneele susţinute în 1997 şi 2002 pentru sprijinirea aderării României la NATO şi Uniunea Europeană.
Alteţele Lor Regale Principesa Moștenitoare şi Principele Radu s-au căsătorit la 21 septembrie 1996. Din 2001, locuiesc la Palatul Elisabeta din Bucureşti, iar angajamentele lor publice se desfăşoară atât în ţară, cât şi în străinătate.
