Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 30 IANUARIE 2025 3 LOCAL Z eci de piese din Tezaurul Dacic al Muzeului Județean Botoșani, ce trebuiau să ajungă la expoziția din Olanda, de unde au fost furate Coiful de Aur de la Coțofenești şi trei brăţări dacice, au fost ferite să aibă o soartă similară deoarece organizatorii au ajustat expoziția în ulti- mul moment, iar numărul pieselor expuse a fost redus considerabil. Deși Muzeul Județean Botoșani a contribuit cu aproximativ 80 de piese din Tezaurul Dacic pentru alte două expoziții ante- rioare, la evenimentul din Olanda acestea nu au mai ajuns, deoarece expoziția a fost redusă ca dimen- siuni. Astfel, piese valo- roase, cum ar fi o brățară de argint dacică, dar și alte artefacte din argint, au rămas până la urmă în ţară. „La ora actuală nu avem piese trimise. Noi am participat la celelalte două mari expoziții ante- rioare, cea de la Roma și cea de la Madrid, dar la ultima ni s-au returnat piesele, spre norocul nos- tru. Am avut vreo 80 de piese în tezaur pe care le- am împrumutat Muzeului Național de Istorie pentru expoziții care au avut loc, dar la cea din Olanda ne- au returnat piesele pentru că au făcut o expoziție mai mică și atunci nu au luat de la toate muzeele, au luat doar de la 18. Cea mai importantă piesă a fost o brățară de argint dacică. În rest, au fost piese mai mărunte, fibule de argint”, a declarat Aurel Melniciuc, manage- rul Muzeului Județean de Istorie Botoșani. Piesa unicat în Europa de la Stânceşti Printre piesele care au fost expuse la Muzeul din Olanda și care s-au aflat sub nasul hoților se numă- ră artefacte de o valoare inestimabilă, din localități precum Perșinari, Săcu- ieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, Peretu, Cucuteni-Băiceni, dar și din Botoșani, mai exact din satul Stâncești. Tezaurul de la Stân- cești, județul Botoșani, scos la lumină în urma săpăturilor de cercetare din perioada comunistă, rămâne unul dintre cele mai misterioase tezaure de pe teritoriul României și este compus din opt piese, dintre care trei de aur. Din fericire, piesele, acum parte a patrimoniu- lui Muzeului Național, nu au fost furate în timpul jafului de sâmbătă, 25 ianuarie. „Tezaurul de la Stân- cești a fost preluat de Muzeul Național de Isto- rie. În perioada anilor ‘70 au fost preluate și transfe- rate la București. Noi am rămas doar cu niște copii expuse”, a explicat Aurel Melniciuc. Tezaurul de la Stânceşti se referă la descoperirea făcută în 1961în zona Baisa, de arheologii ieşeni Florescu. Acolo erau mai multe piese din aur şi argint îngrămădite într-un vas. Arheologii şi-au dat seama că este vorba de un mic tezaur, fiindcă depu- nerea lor era intenţionată. În total erau două aplici folioforme din aur, doi psalii din argint şi alte piese folosite de călăreţii războinici la echiparea de luptă a cailor. Dar ceea ce a atras din start atenţia arheologilor a fost o piesă din aur masiv, al cărui model, spun spe- cialiştii, este unicat în Europa: peştele din aur cu cap de mistreţ. Misterioa- sa reprezentare zoomorfă are cu siguranţă semnifi- caţii adânci. Nici până astăzi descifrate însă. Cu toate acestea specialiştii au avansat o serie de ipo- teze. Capul de mistreţ s emn i fi c ă - p ămâ n t u l , coada de pasăre-văzduhul, iar corpul de peşte-apele, ca şi cele trei stări de agre- gare. Totodată pentru Adrian Florescu piesa reprezintă şi un semn al puterii, unui lider local, unei căpetenii traco-getice care conducea cetăţile. Mai mult decât atât spe- cialiştii se gândesc şi la posibilitatea reproducerii în aur la scară redusă a unui steag de luptă a răz- boinicilor traco-geţi de la Stânceşti. Se bănuieşte de altfel că mistreţul era ani- malul totemic al triburilor din această zonă. Tezaurul dacic al României, ţinta hoţilor Expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintu- lui” a fost un eveniment important, ce a reunit 673 de bunuri din metale pre- țioase din 18 muzee din România. Printre cele mai valo- roase obiecte expuse se numărau Coiful de Aur de la Coțofenești vechi de peste 2.500 de ani, desco- perit în județul Prahova, și brățările dacice, piese deosebit de apreciate la nivel internațional. Desco- perit în urmă cu aproape 100 de ani în comuna pra- hoveană Vărbilău, coiful reprezenta un simbol al istoriei și culturii româ- nești. Cu toate acestea, sâm- bătă, 25 ianuarie 2025, la doar câteva zile înainte de încheierea expoziției, muzeul a fost lovit de o explozie, iar patru dintre cele mai valoroase arte- facte au fost furate. Aces- tea includ Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. Spărgătorii au aruncat în aer ușile muzeului și au fugit cu piesele, iar ulte- rior poliția a descoperit o mașină incendiată într-o localitate din apropiere, care este suspectată că a fost folosită pentru a ajuta la jaf. Anchetă la Direcţia pentru Cultură a Municipiului București Artefactele furate făceau parte dintr-o expo- ziție temporară, împrumu- tată de Muzeul Național de Istorie al României, care includea și alte piese valoroase provenind din diverse muzee românești. Pentru a autoriza ieși- rea pieselor din țară, Cer- tificatul de Export al Coifului de Aur de la Coțofenești a fost semnat de șeful Direcției pentru Cultură București, Dragoș Frăsinean. În urma acestui inci- dent, procurorii români au început să ridice docu- mente de la Direcția pen- tru Cultură a Municipiului București pentru a investi- ga mai departe. După furt, ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, i-a explicat omologului său olandez, Caspar Veldkamp, gravi- tatea și semnificația cultu- rală a obiectelor furate, subliniind că dispariția lor a generat o mare emoție în România. În urma reacției publice din țară, directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberlaen- der-Târnoveanu, a fost demis. Autorităţile pasează responsabilitatea Autoritățile își pasează responsabilitatea, în timp ce PSD și PNL se ceartă pe Facebook din cauza modului în care a fost aprobat transferul pieselor de tezaur. În ultimele ore, poliția olandeză a anunțat noi indicii privind autorii fur- tului din Muzeul Drents din Assen, oferind detalii suplimentare despre anchetă. Conform presei olande- ze, anchetatorii au mai multe piste care sugerează că hoții provin din nordul Olandei, iar o echipă de „zeci” de anchetatori și experți lucrează la recupe- rarea artefactelor furate. Trei persoane au fost reținute ieri de poliția din Olanda în localitatea Heer- hugowaard, în legătură cu furtul coifu- lui dacic, iar alta e urmărită, au decla- rat surse oficiale. Informația a fost confirmată și de publicația olandeză NOS și ulterior de poliția olandeză. Cei trei suspecți au fost reținuți în nordul țării. Ei sunt cetățeni olandezi. Poliția olandeză nu a furnizat însă informații despre obiectele furate din Muzeul Drents - coiful de aur și mai multe brățări. Suspecții au fost arestați pe baza imaginilor de la camerele de luat vederi și a multor informații din partea publicului, a transmis poliția. Suspecții s-au prevalat de dreptul la tăcere și nu este cunoscut momentan trecutul lor infracțional. Cât despre o altă persoană care apare într-o fotogra- fie cu o geantă, aceasta are cetățenie română, este plecată din țară de mulți ani, are un trecut infracțional semnifi- cativ, dar nu este reținut și nu are legă- tură cu suspecții arestați în acest caz, mai arată sursele citate. Secretarul de stat din MAI, Bogdan Despescu, a spus ieri seară despre suspecții reținuți în furtul artefactelor dacice că „niciu- nul dintre cei trei nu este român”. Autorităţile române spun că artefac- tele ar avea șanse mari să fie recupera- te. Trei arestări în cazul furtului din Olanda Zeci de piese botoşănene de tezaur dacic trebuiau să ajungă şi ele în Olanda, dar au fost oprite în ultimul moment ca urmare a redimensionării expoziţiei. - Georgiana ŞARAMET Piese valoroase de la Botoşani, cum ar fi o brăţară de argint dacică, dar și alte artefacte din argint, au rămas până la urmă în ţară Tezaur botoşănean protejat de noroc