Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 30 IANUARIE 2025 11 INTERNAŢIONAL S emnele venite de la Washington şi Moscova legate de necesitatea unor discuții privind reducerea arma- mentelor nucleare nu sunt decât declarații de poziție și celor două mari puteri nucleare le-ar fi foarte greu să se pună de acord, în pofida faptului că înțe- legerea bilaterală ce leagă cele două ţări în acest domeniu expiră într-un an, apreciază mai mulți experţi citaţi de France Presse. „Ne-am dori să vedem o denuclearizare”, a declarat preşedintele american, Donald Trump, cu ocazia unei alocuţiuni online, joia trecută, la Forumul Economic Mon- dial de la Davos, potrivit Agerpres. Donald Trump, pentru care aceasta este „pe deplin posibil”, vrea să atragă în negocieri şi China, care îşi dezvoltă arsenalul nuclear cu mare viteză, dar este încă departe de a atinge parita- tea cu Washingtonul sau Moscova, cele două mari puteri nucleare ale lumii. „Suntem interesaţi să lansăm procesul de nego- cieri cât mai repede posi- bil”, a reacţionat a doua zi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Pes- kov, făcând apel „să se ţină cont de potenţialul nuclear al Franţei şi Regatului Unit” , un refren care trimite la perioada Uniunii Sovieti- ce. Tratatul New Start expiră în februarie 2026 Ultimul acord de con- trol al armelor strategice între Washington şi Mos- cova, Tratatul New Start, va expira în februarie 2026. Pactul limitează fiecare parte la 1.550 de focoase strategice ofensi- ve desfăşurate şi prevede un mecanism de verifica- re, chiar dacă inspecţiile au fost întrerupte de când Moscova şi-a suspendat participarea în urmă cu doi ani. SUA s-au retras în 2019 dintr-un tratat major de dezarmare încheiat în 1987 cu Rusia privind armele nucleare cu rază intermediară (INF), abandonat la scurt timp şi de Moscova. De fapt, dacă tratatul New Start încetează, „va fi prima oară din 1972 când Rusia şi SUA, care con- trolează 90% din focoase- le nucleare de pe planetă, se vor trezi fără un acord bilateral privind controlul şi limitarea acestui poten- ţial”, în timp ce ambele ţări au nevoie de „vizibi- litate” şi „canale de schimb”, opinează Oli- vier Zajec, directorul Institutului pentru studii de strategie şi apărare (IESD), un centru de cer- cetare francez. „Dificil de imaginat” că Washin- gton, Moscova şi Beijing se vor angaja în noi nego- cieri „cu bună credinţă”, afirmă Adam Mount, expert la Federation of American Scientists (FAS). Scepticism în legătură cu controlul arma- mentelor În pofida talentelor de negociator cu care se mândreşte Donald Trump, aceste discuţii sunt extraordinar de com- plexe şi unii dintre mem- brii administraţiei sale sunt - potrivit acestuia – „sceptici” cu privire la un succes rapid în problema controlului armamente- lor. Preşedintele american a dat ordin, luni, să se construiască un scut anti- rachetă pentru intercepta- rea rachetelor interconti- nentale susceptibile să lovească SUA. Angajate într-o modernizare costi- sitoare a „triadei” lor nucleare (submarine, bombardiere şi rachete trase din silozuri subtera- ne), SUA sunt îngrijorate că Beijingul ar putea să ajungă rapid la paritatea nucleară cu cele două mari puteri nucleare isto- rice. China dispune în prezent de 600 de focoase nucleare şi ar putea ajun- ge la „peste 1.000 de focoase operaţionale în 2030”, potrivit Pentago- nului. Ascensiunea Chi- nei „a devenit o problemă politică” şi este folosită pentru a justifica consoli- darea arsenalului ameri- can, consideră Adam Mount. Beijingul a reac- ţionat marţi invitând Moscova şi Washingto- nul să îşi „reducă şi mai mult şi în mod substanţial arsenalele nucleare pen- tru a crea condiţiile nece- sare pentru ca alte state dotate cu arme nucleare să se alăture procesului de dezarmare nucleară”. China nu vrea să pi ardă avantajul câștigat În realitate, potrivit expertului Olivier Zajec, China nu are niciun inte- res să se angajeze în dis- cuţii care să ducă la un control asupra armamen- telor. „Dacă ar face asta, chiar şi în timp ce arsena- lul său este cantitativ mai puţin important, ar pierde avantajul pe care i-l oferă o anumită opacitate asu- pra stării arsenalului său” . În opinia sa, Rusia ar avea interes în discuţii- le asupra unui New Start regândit, chiar dacă a agi- tat permanent ameninţa- rea nucleară de la începu- tul invaziei sale în Ucrai- na. Acest tratat ar include armele nucleare america- ne în Europa, apărarea antirachetă, militarizarea spaţială, zone în care SUA au o „superioritate reală”. „Doar (arsenalul) nuclear le conferă ruşilor capacitatea de a discuta pe picior de egalitate cu americanii în lume” , spune acelaşi expert. Interesele reale ale Moscovei Maxime Starchak, spe- cialist în politica nucleară rusă la Queen's Universi- ty din Canada, afirmă că nu trebuie să „credem” în deschiderea Moscova în privinţa negocierilor nucleare. „Rusia nu este interesată de controlul asupra armamentelor, ci de o reîmpărţire a influen- ţei în Europa şi de stopa- rea expansiunii NATO şi a forţelor sale militare la graniţele sale”, afirmă el. De fapt, „pas-de-deux” între Trump şi Peskov intervine în timp ce o întâlnire între preşedinţii rus şi american, conside- rată crucială pentru soarta conflictului în Ucraina, este invocată de ambele capitale fără a se concre- tiza în acest stadiu. Şi, dacă într-un final discuţii- le vor începe, Wendy Sherman, adjuncta secre- tarului de stat în adminis- traţia Biden care a nego- ciat cu Rusia, face un pariu în New York Times, estimând că, între NATO şi Ucraina, soarta tratatului New Start „nu este aparent o prioritate” pentru preşedintele rus Vladimir Putin. În Rusia, oficiali de la cel mai înalt nivel politic au propus să se discute despre „drepturile asupra pământurilor ucrainene” cu mai multe țări europe- ne, au raportat mass- media ruse și ucrainene. Președintele Societății istorice ruse și directorul Serviciului rus de infor- mații externe, Serghei Narîșkin, a invitat experți și istorici din alte țări să discute problema, scrie publicația bulgară Fakti. „Știți, aceasta este o problemă atât de serioa- să care are un fundal foarte profund”, a spus Narîșkin, răspunzând la o întrebare cu privire la posibilitatea ca în viitor teritoriul Ucrainei să fie împărțit între diferite țări. „Vom încerca să invităm istorici din alte țări, din Polonia, din Ungaria, din Slovacia ”, a adăugat el. Anterior, adjunctul preșe- dintelui rus, Nikolai Patrușev, a declarat că Ucraina va înceta să mai existe ca stat în 2025. În curând se vor împlini trei ani de la începutul inva- ziei ruse la scară largă din Ucraina. Vladimir Putin a încălcat dreptul și tratate- le internaționale prin ata- carea Ucrainei, argumen- tând că în acest fel Fede- rația Rusă se apăra. Liderii politici ai Ungariei și Slovaciei, în persoana lui Viktor Orban și Robert Fico, sunt printre puținii politi- cieni occidentali care susțin în mod deschis agresiunea rusă și chiar susțin că Ucraina este de vină pentru război, comentează Fakti. Preșe- dintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Volo- dimir Zelenski „nu este președintele legitim al Ucrainei”. Liderul de la Kremlin a declarat că dis- cuțiile de pace cu Ucraina sunt posibile, dar fără participarea omologului său ucrainean Zelenski, și că nu vede nicio dorință din partea Kievului pen- tru astfel de discuții. Zelenski a răspuns că declarațiile lui Putin cu privire la consultări pen- tru a pune capăt războiu- lui de aproape trei ani arată că îi este frică de negocieri și că dorește ca războiul să devină inter- minabil. Rusia a propus Ungariei şi Slovaciei împărţirea Ucrainei Nikolai Patrușev, adjunctul președintelui rus, a declarat că Ucraina va înceta să mai existe ca stat în 2025 Înarmare nucleară la voia întâmplării Înţelegerea bilaterală între SUA şi Rusia în privinţa reducerii armamentelor nucleare expiră în curând, iar China profită deja. Rusia şi SUA controlează 90% din focoasele nucleare de pe planetă, iar la anul s-ar putea trezi fără un acord bilateral privind controlul şi limitarea acestui potenţial