Monitorul de Botosani

A legerile prezide- nțiale din 24 noiembrie au adus la urne și unii candi- dați pentru care rezultatul obținut în județul Botoșani poate fi compa- rat, fără prea mare exage- rare, cu voturile adunate dintr-o scară de bloc. Prestația acestor candi- dați ridică întrebări serioase despre scopul participării lor în compe- tiția electorală, dar și des- pre percepția publicului față de astfel de demer- suri. Diaconescu: cariera nu ţine loc de carismă Cu 3.145 de voturi și un procent modest de 2,17%, Diaconescu se dovedește a fi un candidat care mizează mai mult pe prestigiul trecutului decât pe un mesaj proaspăt și relevant. Deși are o carie- ră politică solidă, rezulta- tul său demonstrează că Botoșaniul nu i-a răspuns apelurilor. Voturile câști- gate sunt insuficiente pentru a-i susține viziu- nea politică sau pretenții- le de a reveni în prim-pla- nul politicii naționale. Terheș, discurs zgomotos, ecou redus Cu 1.657 de voturi și un procent de 1,14%, Terheș demonstrează că retorica populistă prinde doar în anumite condiţii. Deși a obținut peste 1.500 de voturi, cifra finală arată că strategia sa a rămas fără impact real. Birchall, rătăcită între cifre Fost ministru, Birchall a obținut doar 504 voturi (0,34%), completând imaginea unei campanii fără direcție. Voturile adunate arată că numele cunoscut nu a fost sufi- cient pentru a stârni inte- res. Lipsa unui mesaj clar a transformat candidatura sa într-un exercițiu inutil. Hunor, un paradox Kelemen Hunor a reușit să strângă 384 de voturi, adică 0.26%, în județul Botoșani, un loc unde comunitatea maghiară este practic ine- xistentă. Cu toate acestea, voturile obținute arată că mesajul său a fost primit de un electorat curios sau protestatar. Rămâne însă întrebarea - ce poate oferi Kelemen Hunor unui județ cu o astfel de confi- gurație demografică? Ludovic Orban, retras, dar mai vizibil decât alţii O surpriză a scrutinu- lui a fost faptul că Ludo- vic Orban, deși retras ofi- cial din cursa electorală, a reușit să obțină 316 voturi (0,21%). Acest rezultat ar putea evidenția și un fenomen interesant - exis- tența unui nucleu de susținători fideli care au votat pentru el în ciuda retragerii. Acest fapt ar putea fi interpretat ca un semn de încredere perso- nală sau de protest față de oferta generală a candi- daților. Este ironic că un politician care nu mai concura oficial a reușit să depășească performanțele altora care au făcut cam- panie activă. Candida’i obscuri, între anonimat și excentricitate Rezultatele pentru Ale- xandra-Beatrice Berta- lan-Păcuraru (468 voturi, 0,32%), Sebastian-Con- stantin Popescu (351 voturi, 0,24%) și Silviu Predoiu (175 voturi, 0,12%) sunt definitorii pentru categoria de candi- dați „de culoare”. Cu o notorietate aproape ine- xistentă și fără mesaje care să atragă interesul public, aceștia par să par- ticipe mai degrabă pentru a bifa prezența decât pen- tru a câștiga cu adevărat electorat. De ce continuă să participe Prezența lor la alegeri poate fi interpretată în mai multe feluri: un exer- cițiu de orgoliu, dorința de a-și consolida poziția în propria formațiune politică sau pur și simplu încercarea de a atrage ate- nția printr-un demers excentric. Totuși, rezulta- tele slabe obținute la Botoșani arată că electo- ratul este tot mai puțin dispus să răspundă aces- tor inițiative. Iar în loc de o competiție reală, avem o listă lungă de aspiranți care, la fiecare patru sau cinci ani, mimează dori- nța de schimbare fără a oferi soluții concrete. Alegerile din 24 noiem- brie confirmă încă o dată că politica românească suferă nu doar de criza liderilor, ci și de cea a candidaților credibili. Ciudăţenii la urne Alegerile prezidențiale din 24 noiembrie au fost marcate de incidente care, pe lângă dimensiu- nea lor anecdotică, oferă o perspectivă interesantă asupra dinamicii partici- pării electorale și a perce- pției procesului democra- tic. Un astfel de episod, petrecut la o secție de vot din Școala „Ștefan cel Mare” din municipiul Botoșani, unde un bărbat a dorit să-i „voteze” pe toți candidații de pe bule- tinul de vot. Episodul a început cu o întrebare aparent tehnică - „Ajunge tușul de pe ștampilă pen- tru votarea tuturor candi- daților?” Membrii comi- siei au răspuns afirmativ, fără să înțeleagă intenția votantului. În cabină, băr- batul a aplicat ștampila în dreptul primilor trei can- didați, dar a ieșit imediat pentru a solicita reîncăr- carea ștampilei cu tuș, gest pe care l-a repetat de patru ori. Abia atunci membrii comisiei au rea- lizat că alegătorul încerca să voteze pentru toți can- didații de pe buletin, ceea ce a condus inevitabil la anularea votului. Voturi le nule, între greșeală și protest Numărul de voturi nule - 3.975 - poate părea mic în raport cu totalul voturi- lor exprimate, însă sem- nificația lor este mai pro- fundă. Comparativ, acest număr echivalează cu voturile din trei-patru secții de votare mari din județ, dacă prezența ar fi fost maximă. O parte din- tre aceste voturi nule pot fi explicate prin gesturile de protest, cum ar fi cele promovate de Diana Șoșoacă, exclusă din cursă de Curtea Constitu- țională. Aceasta i-a îndemnat pe susținătorii săi să des- eneze pe buletinele de vot un chenar și să-i scrie numele, o formă simboli- că de contestare a siste- mului și de susținere a unei candidaturi elimina- te. Astfel, este posibil ca o parte din voturile nule să provină dintr-o interpre- tare voluntară a democra- ției, unde alegătorii încearcă să transmită un mesaj, fie el de susținere, de revoltă sau de deza- probare față de opțiunile oficiale. MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 28 NOIEMBRIE 2024 7 LOCAL Cine sunt codaşii alegerilor prezidenţiale la Botoşani Oferta electorală a fost destul de vastă la prezidenţiale, însă mulţi candidaţi au luat la Botoşani procente care la sondaje sunt considerate în marja de eroare. -S. GHEORGHIU sgheorghiu@monitorulbt.ro