Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 28 NOIEMBRIE 2024 6 LOCAL S pitalul Județean de Urgență „Mavro- mati” din Botoșani, cel mai mare din regiunea Moldovei, traversează o perioadă de criză profun- dă, evidențiată prin obține- rea unui grad IV de acredi- tare din partea Agenției Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS). Acesta este considerat cel mai scăzut grad de acreditare posibil în ierar- hia națională a unităților medicale, ceea ce reflectă o încredere extrem de scă- zută în calitatea serviciilor oferite. Acum, tot mai mulţi medici din cadrul unităţii sanitare îşi doresc ca spitalul să revină la organizarea de dinainte de 2012, când mai multe spi- tale au fost alipite structu- rii centrale, de pe Strada Marchian. Acest rezultat este un semnal de alarmă pentru toți cetățenii județului Botoșani și ai regiunii Moldova, care, în ciuda unor investiții sub- stanțiale în infrastructură și echipamente, nu au beneficiat de un serviciu medical la nivelul așteptă- rilor. Lovitură grea În ultimii ani, Spitalul Județean a înregistrat inve- stiții considerabile, care au depășit zeci de milioane de euro, destinate moderniză- rii infrastructurii, achizi- ționării de echipamente de ultimă generație și îmbu- nătățirii condițiilor de spi- talizare. Totuși, aceste investiții nu au fost sufi- ciente pentru a depăși o serie de probleme funda- mentale care afectează activitatea spitalului. Deși s-au făcut progrese în ce privește dotările tehnice, pacienții continuă să se plângă de condițiile din spitale, de lipsa unui management eficient și de deficiențele majore în îngrijirea medicală. Spitalul Județean a fost clasificat recent ca spital de categoria a IV-a - acre- ditat cu încredere redusă. Reprezentanţii ANMCS au precizat că au acordat această declasificare, de la nivelul III cât era, la IV, din cauza termenului depăşit de îndeplinire a planului de conformare, neasumat de către forul tutelar sau asumat pentru o perioadă mai mare de 24 de luni. Cu alte cuvinte, nici spitalul, nici CJ, nu au reuşit să îndeplinească pla- nul de conformare impus de inspectorii DSP Boto- şani. Ce înseamnă acreditare cu „încredere redusă” Cât despre clasificarea de „încredere redusă”, şeful ANMCS a arătat că pentru pacient acest lucru trebuie să însemne că spi- talul respectiv a identificat care sunt problemele şi că este pe cale să adopte măsuri pentru a preveni orice risc. „Pentru a pre- veni un risc pentru pacient, el trebuie să iden- tifice acel risc şi atunci demonstrează că a identi- ficat problema şi adoptă măsuri ca acestea să nu se producă. În momentul în care spitalul îşi îndepli- neşte planul de conforma- re la autorizaţia sanitară de funcţionare, el va fi ridicat la nivelul catego- riei de calitate conform punctajului obţi nut”, au precizat reprezentaţii ANMCS. Această situație devine cu atât mai parado- xală având în vedere faptul că spitalele din județele vecine, Suceava și Iași, mult mai mici ca număr de paturi și infrastructură, au obținut acreditări semnifi- cativ mai bune - gradul II și respectiv gradul III. Mai mult, Spitalul Municipal Dorohoi are acreditare de gradul III. Aceste unități sunt plasate mult mai sus în clasamentele naționale. În acest timp, Spitalul „Mavromati”, cel mai mare din regiune, rămâne blocat la un grad IV. Un rezultat care subliniază nu doar un management defectuos, dar și o neputi- nță cronică de a imple- menta reformele necesare. În mod ironic, Botoșaniul, cu un spital de dimensiuni mari, se află la coada cla- samentului național, iar autoritățile locale nu par a avea un plan coerent și sustenabil pentru a ieși din această situație. De unde vin problemele O parte semnificativă din probleme provin dintr- o administrare ineficientă și dintr-o organizare inter- nă haotică. În ciuda dotări- lor moderne, spitalul con- tinuă să se confrunte cu lipsuri majore în ce prive- ște managementul resurse- lor umane și al proceduri- lor administrative. Fluc- tuațiile mari de personal medical au dus la o insta- bilitate în serviciile oferite. Lipsa unui sistem coerent de evaluare a performanței medicale și a unei politici clare de motivare și rete- nție a personalului au avut un impact negativ asupra calității îngrijirii pacienți- lor. Astfel, pacienții care se adresează Spitalului „Mavromati” pentru trata- mente de urgență sau intervenții chirurgicale sunt adesea dezamăgiți de nivelul îngrijirii, iar uneori chiar de atitudinea perso- nalului medical, un alt semn al unei crize interne adânci. În mod ironic, criza Spitalului Județean nu este doar un rezultat al managementului defec- tuos din prezent, ci și al unor decizii strategice greșite luate cu mai bine de un deceniu în urmă. În acea perioadă, autoritățile județene au decis comasa- rea mai multor spitale din județ într-unul singur. Scopul invocat a fost de a centraliza resursele și a crește competența medica- lă. Însă, în loc să aducă beneficii, această decizie s-a dovedit a fi o capcană. Spitalele mai mici, cu dotări insuficiente și per- sonal subdimensionat, au fost „absorbite” de spitalul central. În prezent, aceste unități sunt considerate mai mult o povară pentru Spitalul Județean. Asta din cauza infrastructurii de slabă calitate, lipsei de personal și a lipsei unui management coerent. Unii medici doresc divizarea Nu puțini sunt medicii din Spitalul Judeţean care consideră că, dacă nu ar fi fost această comasare, spi- talele mai mici ar fi fost mai eficiente și ar fi oferit o îngrijire medicală mai bună pentru pacienți. De fapt, mulți dintre acești medici doresc acum să se desprindă de unitățile absorbite. Consideră că acestea le afectează activi- tatea zilnică și performa- nța profesională. Tot mai multe voci puternice din interiorul spitalului susţin separarea secţiilor exte- rioare de clădirea principa- lă. Asta pentru că foarte multe probleme la această acreditare au venit chiar de pe urma secţiilor exterioa- re. Dotările acestora, clă- dirile învechite şi circuite- le sunt depăşite. „Proble- ma e comasarea. Ar trebui propus separarea lor, pen- tru că măcar sediul cen- tral are capacitatea să fie de nivel III. Altfel nu vom face upgrade niciodată. «Spiridonul» este un dino- zaur care a primit acredi- tare! Şi toată lumea ştie cum este acest spital! La noi soluţia este scindarea exact cum era înainte de 2012. Dar decizia este politică. Cu asta trebuie mers la CJ. Psihiatria, Pediatria şi Ginecologia sunt, de fapt, spitale monospecialitate, iar Săveni şi Darabani să fie de sine stătătoare. Altfel e imposibil să fim de nivel 3” , a spus un medic din cadrul SJU Mavromati. De altfel, urmează ca o şedinţă importantă să aibă la nivelul unităţii sanitare. Conducerea spitalului şi medicii şefi ai tuturor sec- ţiilor se vor pune faţă în faţă prima dată de la retro- gradarea spitalului. Medi- cii au de reproşat şi faptul că nimeni din conducere nu a informat corpul medi- cal de decizia ANMCS. În şedinţă se va lua în calcul şi separarea spitalelor, după aproape 13 ani. „A fost cea mai păguboasă soluţie găsită în 2012. Să dăm bine la nivel naţional. Botoşaniul a desfiinţat cinci spitale pe hârtie. De fapt, le-a comasat şi a făcut un mastodont impo- sibil de controlat şi de manageriat. Eroarea poate fi îndreptată prin voinţă politică. Avem colegi membri în comisia de sănătate a CJ. Pot să facă lobby să explice reali- tatea şi să repare o eroare cu consecinţe nefaste asu- pra unui spital care nu merită nivelul IV ”, a spus un alt medic. Ce înseamnă calificativul pentru pacienţi Reprezentanţii condu- cerii spun însă că o astfel de dorinţă este aproape imposibilă şi nici nu poate fi luată în calcul. Mai mult decât atât, cei care s-au aflat în echipa managerială la data evaluării nu pot fi acuzaţi. Au făcut tot ce se putea pentru ca evaluarea să fie una bună. „Să ne separăm, asta nu există. Discuţiile medicilor nu le pot eu comenta. Dar asta e o decizie care nu stă în atribuţiile comitetului director sau conducerii spitalului, în primul rând. Este o decizie a Consiliului Judeţean, există o lege pentru această comasare. Eu sunt convins că echipa de la data evaluării şi-a făcut foarte bine treaba. Acum nu ne rămâne de făcut decât să îndeplinim planul de conformare impus de DSP, pentru a putea creşte nivelul din nou” , a precizat Corneliu Prepeliţă, managerul SJU „Mavromati”. Deşi sună mai mult decât grav, înca- drarea ca Spital cu încrede- re redusă nu afectează în mod direct şi imediat pacienţii. În ciuda afirma- ţiilor preşedintelui CJ, Valeriu Iftime, care spunea că Spitalul Judeţean va pierde bani de la Casa de Sănătate şi finanţări, acest lucru nu este prevăzut nică- ieri, momentan. „Spitalul Judeţean nu pierde niciun leu la finanţare din cauza acestei clasificări. Decon- tarea cazurilor şi contrac- tele cu CAS se fac în baza gradului de competenţă medicală, care a rămas acelaşi, de nivel III” , a afirmat Alina Mustiaţă, preşedinte director general al CAS Botoşani. Investiţii de milioane invizibile bolnavilor Vinovaţi sunt conducerea CJ şi cea a spitalului, pentru că nu au îndeplinit un plan de conformare ce le fusese adus la cunoştinţă Zeci de milioane de euro par să fi fost investiţi degeaba în Spitalul Judeţean, care a retrogradat la cel mai slab rang posibil -Tudor CHIRIAC Această situație dezastruoasă este un semnal de alarmă pentru autoritățile locale și pentru conduce- rea spitalului. Acestea au obligația de a implementa măsuri corective imediate. Spitalul Județean are nevoie urgent de o reformă completă. A manage- mentului, o restructurare a resurselor umane și de o evaluare obiectivă a performanței fiecărui departa- ment. În plus, este esențial ca autoritățile să adopte un plan de investiții care să nu se limiteze doar la infrastructură. Acesta trebuie să vizeze și îmbună- tățirea sistemului de educație și formare continuă a personalului medical şi ar trebui să fie susținut de un sistem de evaluare a performanței care să asigure că fiecare angajat își îndeplinește responsabilitățile cu profesionalism și că pacienții beneficiază de trata- mente conforme cu standardele internaționale. Fără măsuri concrete și eficiente, SJU „Mavro- mati” va rămâne un exemplu negativ, iar pacienții vor continua să suporte consecințele şi vor lua calea altor spitale din ţară. Proiecte fără cap