Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI VINERI, 28 MARTIE 2025 13 CALEIDOSCOP Există viață dincolo de granițele sistemului nostru solar? Răspunsul la această întrebare ar putea veni în doar câțiva ani, grație ELT (Extremely Large Telesco- pe) aflat în prezent în con- strucție în nordul statului Chile, susține o echipă de cercetători americani citată de Universe Today. Extremely Large Teles- cope promite să ofere o perspectivă revoluționară asupra Căii Lactee, mai detaliată decât orice alt telescop terestru construit vreodată, se arată în studiul semnat de cercetătorii americani, studiu publicat pe platforma ArXiv. ELT va avea o oglindă primară cu un diametru de 39 de metri, ceea ce îi va permite să colecteze mai multă lumină decât teles- coapele anterioare, și să ofere imagini de 16 ori mai clare decât Telescopul Spațial Hubble. Telescopul este programat să devină operațional în 2028, iar rezultatele sale ar putea fi disponibile într-un timp record. Ca un exemplu, susțin autorii studiului, date pri- vind posibilitatea existe- nței vieții în sistemul Alfa Centauri, cel mai apropiat sistem solar față de al nos- tru, ar putea fi disponibile în circa 10 ore de la lansa- rea telescopului. Una dintre cele mai impresionante caracteris- tici ale ELT va fi capacita- tea sa de a surprinde spec- trele atmosferice slabe din atmosferele exoplanetelor. Acest proces se realizează în general atunci când o planetă trece prin fața ste- lei sale, din perspectiva noastră. O mică parte din lumina stelei trece prin atmosfera planetei și ajunge la noi, iar prin analiza spectrelor de absorbție, putem determi- na ce molecule se află în atmosfera respectivei pla- nete, precum apă, dioxid de carbon și oxigen. Telescopul Spațial James Webb (JWST) a obținut deja date despre atmosferele mai multor exoplanete. Cu toate acestea, uneori, datele obținute în timpul tranzitului planetelor pot fi neconcludente. Ca un exemplu, atunci când JWST a analizat atmosferele planetelor din sistemul TRAPPIST-1, s-a constatat că planetele b și c par să nu aibă atmosfere, însă datele nu sunt sufi- cient de convingătoare pentru a exclude complet această posibilitate. Este posibil să existe atmosfere subțiri, cu linii spectrale prea slabe pentru ca JWST să le observe. Capacitatea superioară a ELT de a depista astfel de semnale ar trebui să rezol- ve această dilemă, susțin autorii studiului. Mai mult decât atât, ELT ar putea capta spectre nu doar de la exoplanetele care tranzitează steaua lor, ci și de la cele care nu o tranzitează, prin lumina reflectată de stea. Pentru a evalua cât de puternic va fi ELT, în studiul oamenilor de știință americani s-au simulat rezultatele pentru mai multe scenarii. Mai multe modele Cercetătorii au luat în calcul planete care orbitea- ză stele pitice roșii din apropiere, acestea fiind cele mai comune tipuri de exoplanete. Ei au analizat patru cazuri pe care le consideră cruciale în dovedirea exis- tenți vieții extraterestre: o planetă similară cu Pămân- tul, bogată în apă și plante fotosintetizante; un Pământ arhaic, unde viața abia începe să prospere; o lume asemănătoare Pământului, dar unde oceanele au evaporat, simi- lar cu Marte sau Venus; și un Pământ prebiotic, capa- bil să susțină viață, dar fără viață existentă. Pentru comparație, echi- pa a luat în considerare și lumi de dimensiunea lui Neptun, care ar trebui să aibă atmosfere semnifica- tiv mai ample decât Terra. Scopul a fost de a obser- va dacă ELT ar putea dis- tinge între diferitele lumi asemănătoare Pământului și, mai important, dacă datele ar putea duce la rezultate false pozitive sau negative. mai exact, dacă o planetă fără viață ar părea să aibă viață sau invers. Pe baza simulărilor, autorii au concluzionat că ar trebui să putem face dis- tincții clare și precise pen- tru sistemele stelare apro- piate. Tot mai aproape de descifrarea misterului vieţii extraterestre U n nou model de inteligență artifi- cială (AI) poate scana creierul folosind echipamente neinvazive și poate transforma gân- durile în propoziții scrise, fără a fi necesare implan- turi. Cercetătorii de la Meta au folosit intelige- nța artificială (AI) și sca- nări neinvazive ale creie- rului pentru a înțelege cum gândurile sunt trans- formate în propoziții tipă- rite, conform a două stu- dii recente, conform Live Science. Oamenii de știință au creat un model AI care a decodat semnalele cere- brale pentru a reproduce propozițiile tastate de participanți. În al doilea studiu, aceiași cercetători au folosit inteligența arti- ficială pentru a cartogra- fia modul în care creierul generează limbajul, trans- formând gândurile în pro- poziții dactilografiate. Aceste descoperiri ar putea contribui, într-o zi, la dezvoltarea unei inter- fețe creier-computer neinvazive, care ar putea ajuta persoanele cu leziuni cerebrale să comunice, au spus cerce- tătorii. „Acesta a fost un pas real în decodare, în special în decodarea nein- vazivă”, a explicat Ale- xander Huth, neurolog computațional la Univer- sitatea Texas din Austin, care nu a fost implicat în cercetare. Tehnici de decodare Interfețele creier-com- puter ce utilizează tehnici de decodare asemănătoa- re au fost deja implantate în creierele persoanelor care au pierdut capacita- tea de a comunica, dar noile studii ar putea faci- lita dezvoltarea unor dis- pozitive portabile. În pri- mul studiu, cercetătorii au folosit o tehnică numi- tă magnetoencefalografie (MEG), care măsoară câmpul magnetic generat de impulsurile electrice din creier, pentru a urmări activitatea neuro- nală pe măsură ce partici- panții scriau propoziții. Ulterior, au antrenat un model lingvistic AI pen- tru a decoda semnalele cerebrale și a reconstrui propozițiile din datele MEG. Modelul a decodat literele tastate de partici- panți cu o precizie de 68%. Literele frecvent utilizate au fost decodate mai exact, în timp ce lite- rele mai rare, cum ar fi Z și K, au avut o rată mai mare de erori. Când modelul greșea, înlocuia adesea literele apropiate fizic de litera țintă de pe o tastatură QWERTY, ceea ce sugerează că acesta folosește semnale motorii din creier pentru a prezice litera tastată. Al doilea studiu s-a bazat pe aceste rezultate pentru a înțelege cum este generat limbajul în creier în timpul tastării. Cerce- tătorii au colectat 1.000 de instantanee MEG pe secundă în timpul în care participanții scriau pro- poziții. Din aceste instantanee, au decodat etapele succe- sive ale formării propozi- țiilor. Ei au descoperit că, inițial, creierul generează informații despre contex- tul și semnificația propo- ziției, apoi produce repre- zentări din ce în ce mai detaliate ale fiecărui cuvânt, silabă și literă pe măsură ce participantul tastează. „Aceste rezulta- te confirmă predicțiile de lungă durată conform cărora producerea limba- jului necesită o descom- punere ierarhică a semni- ficației propoziției în uni- tăți progresiv mai mici care controlează în cele din urmă acțiunile moto- rii”, au notat autorii stu- diului. Pentru a preveni interferența între cuvinte și litere, creierul folosește un „cod neuronal dina- mic” care le menține separate, a concluzionat echipa. Acest cod se schimbă constant pentru a redistribui informațiile în diferite părți ale creieru- lui responsabile de lim- baj. Astfel, creierul poate lega litere, silabe și cuvinte succesive, păs- trând informațiile respec- tive pe perioade mai lungi. Totuși, experimen- tele MEG nu au reușit să identifice exact regiunea creierului unde apar aces- te reprezentări lingvisti- ce. În ansamblu, aceste două studii, care nu au fost încă supuse revizuirii colegiale, ar putea ajuta cercetătorii să dezvolte dispozitive neinvazive pentru a îmbunătăți comunicarea persoanelor care nu mai pot vorbi. Deși echipamentele actuale sunt prea volumi- noase și sensibile pentru a funcționa în afacerea unui laborator controlat, pro- gresele în tehnologia MEG ar putea deschide calea unor dispozitive portabile în viitor, au scris cercetătorii. A apărut inteligenţa artificială care poate citi gândurile Cercetătorii de la Meta au reușit să creeze un model AI care să citească gândurile fără implanturi cerebrale. Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unei interfețe creier-computer care să ajute persoanele cu leziuni cerebrale să comunice