Monitorul de Botosani

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat ieri că la nivelul MApN este în curs o analiză pri- vind numărul militarilor români care ar fi desfăşu- rat activităţi de mercena- riat. În același timp, Tîl- văr a spus că nu știe „câți militari sunt” în această situație și, de asemenea, că nu știe dacă aceștia vor fi dați afară. El a fost întrebat de jurnalişti, la Palatul Victoria, ce măsuri vor fi luate privi- tor la militari români care şi-au luat concedii pentru a activa ca „mer- cenari” în străinătate, în „armate private”, având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public pe acest subiect în con- textul anchetei care se derulează în cazul Hora- ţiu Potra. „Nu pot să comentez acest lucru, pentru că tre- buie verificat. Am cerut şi lucrul acesta se întâmplă. (...) Nu ştiu în ce măsură acest lucru afectează securitatea naţională. Trebuie să discutăm, sun- tem într-un proces de reflecţie, am luat şi noi semnalele care au apă- rut, le discutăm la nivelul ministerului şi vom lua o decizie. (...) Nu îmi cereţi să mă antepronunţ pentru că atunci când ieşim cu informaţii către dumnea- voastră trebuie să fim siguri că ele sunt bazate pe acurateţe şi pe ceea ce se poate face” , a afirmat Angel Tîlvăr. Întrebat dacă este nevoie de o modificare a legii, el a răspuns: „Cate- goric. O modificare care să corespundă nevoilor solicitate în astfel de situaţii, dacă sunt”. De asemenea, întrebat dacă în acest caz (de militari care-și iau concedii pen- tru a lupta ca mercenari) există un conflict de inte- rese), Tîlvăr a răsuns: „Categoric”. MONITORUL de BOTOŞANI VINERI, 28 FEBRUARIE 2025 8 NAŢIONAL 1 Euro - 4,5945 lei 1 Dolar - 3,8630 lei Cursul valutar BNR, pentru 02.01.2025 0,0039 0,0024 Judecătorii Curții Con- tituționale (CCR) au declarat neconstituțională legea care modifica Codul Civil, lege prin care se instituia obligația de a lua în arendă o pro- prietate pentru o durată minimă de 7 ani, fără drept de a negocia aren- da. Conform deciziei CCR, această lege res- trânge exercițiul dreptu- lui de proprietate privată și principiul constituțio- nal al libertății economi- ce. În esență, Curtea a reți- nut că instituirea unei durate de minim 7 ani a contractului de arendare, respectiv 14 ani, în situa- ția reînnoirii de drept, fără posibilitatea nego- cierii valorii arendei, nu îndeplinește exigențele constituționale referitoare la proporționalitatea res- trângerii exercițiului dreptului de proprietate privată, prin limitarea dreptului de dispoziție al proprietarilor, precum și a principiului constituțio- nal a libertății economice. Curtea a mai reținut şi introducerea unei noțiuni nedefinite și neclare, res- pectiv „schimbul de utili- zare între arendași”, în condițiile în care nu sunt reglementate niciun fel de garanții pentru proprieta- rii terenurilor. R omânia este țara europeană cu cei mai mulți locuitori care cred că știința și teh- nologia au o influență mai degrabă negativă asupra societății (unul din trei români crede acest lucru), potrivit unui studiu publi- cat luna aceasta de Comi- sia Europeană și semnalat de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, pe blogul său. În același timp, jumătate dintre români - mai puțini decât media europeană - se con- sideră informați cu privire la știință și tehnologie, dar în același timp românii declară că apelează într-o măsură mult mai mică decât media europeană la cele mai comune activități legate de informarea cu privire la aceste teme - consumul de informații în domeniu, vizite la muzeu sau discuții pe teme științi- fice. Ministrul David, care a comentat pe blogul său rezultatele sondajului, apreciază că „atitudinea românilor față de știință/tehnologie, în com- parație cu alte țări ale Uniunii Europene, este cea mai nefavorabilă și de neîncredere, oamenii ale- gând să se documenteze singuri, nu prin instituții, ceea ce ne predispune la pseudoștiință și ne vulne- rabilizează la conspirații și «fakenews». Acest feno- men intră în relații bidire- cționale cu abandonul șco- lar și analfabetismul fun- cțional prin care se ampli- fică reciproc, până la a deveni risc de securitate națională”. Datele din acest studiu de tip Eurobarometru pla- sează România pe poziții extreme, în rândul țărilor europene, în ceea ce prive- ște atitudinile față de știință și tehnologie. Astfel, întrebați ce influență cred că au știința și tehnologia asupra socie- tății, dar două treimi (65%) dintre români cred că influența este pozitivă/ foarte pozitivă - cel mai mic procent la nivel euro- pean. 25% cred că influe- nța este mai degrabă nega- tivă, iar 7% - „foarte nega- tivă”, însemnând că apro- ximativ o treime dintre români au o părere negati- vă cu privire la influența științei și tehnologiei, cea mai mare proporție dintre toate țările europene, la mare distanță de următorii clasați, Austria și Franța, unde doar 20-22% din populație au păreri simila- re. În același timp, doar puțin peste jumătate dintre români - 53% - cred că guvernul ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru a se asigura că toți beneficiază de pe urma tehnologiilor. România are cea mai mică pondere în rândul țărilor europene, din acest punct de vedere, însemnând că are și cea mai mare pondere - 45% - de cetățeni care cred că oamenii ar trebui să încer- ce ei înșiși să obțină bene- ficii de pe urma noilor teh- nologii. În același timp, raportul notează un interes redus al românilor, comparativ cu media europeană, pentru principalele activități de informare cu privire la știi- nță, de la urmărit docu- mentare la discuții pe teme legate de știință sau tehno- logie și la vizitarea unor muzee: Comparativ cu media europeană, românii cred într-o mult mai mică măsu- ră, chiar și de două ori mai puțin decât rezultatele europenilor, că cercetarea și inovarea pot influența, în anii care vin, domenii pre- cum sănătatea, combaterea schimbărilor climatice sau aprovizionarea cu energie. Și mult mai mulți români, comparativ cu media europeană, cred că locurile de muncă sau reducerea inechității sunt domenii care vor fi influe- nțate de cercetare și inova- re. România este, totodată, ultima țară din Europa când vine vorba despre încrederea în cercetări și descoperiri științifice reali- zate cu ajutorul inteligenței artificiale - doar 25% din- tre români au pe deplin încredere (3%) sau tind să aibă încredere (22%) în acest lucru. În același timp, țara se numără printre cele care înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în astfel de descoperiri și cercetări bazate pe IA - 34%. În medie la nivel UE, 38% dintre locuitori au încredere sau tind să aibă încredere în astfel de cer- cetări și descoperiri și doar 2% să nu aibă încredere în acestea. Pe marginea acestor rezultate, ministrul Daniel David a comentat, pe blo- gul său: „În evoluția noastră ca specie și ca civilizație, noi am creat instituții (experți) prin care să ne protejăm noi de noi, am creat «Școala», ca «adevărul» să fie stabilit prin știi- nță/experți, nu prin vocea celor mai agresivi sau care strigă cel mai tare. Doar așa am reușit să devenim o civilizație, în care nu mai vânăm vrăjitoare și nu mai impunem prin forță/mani- pulare «adevăruri» bizare care ne distrug și/sau care ne limitează dezvoltarea. Le cer oamenilor educației și cercetării să respingă obscurantismul și să facem echipă, angajându-ne în a duce mai eficient lumina cunoașterii și culturii în școli/universități și în societate, de dragul copii- lor noștri și al țării”, scrie ministrul în postarea pe propriul blog. CCR temperează ambiţiile arendaşilor MApN vrea să afle câţi militari români se vând pentru bani Un membru al grupului rebel M23 supraveghează mai mulţi mercenari, presupuși români, luaţi prizonieri în Congo Românii nu cred în importanţa ştiinţei Ţara noastră este codaşă în Europa la procentul populaţiei care consideră că știinţa și tehnologia sunt benefice pentru societate. Daniel David, ministrul Educaţiei: „Atitudinea românilor faţă de știinţă/tehnologie ne vulnerabilizează la conspiraţii și fakenews”.